Schimbări masive în Justiție în 2016

Componența și conducerea Curții Constituționale (CC) va fi schimbată anul acesta, la fel și conducerea ICCJ, iar la șefia PICCJ și DNA ar putea fi numiți noi procurori. Vor avea loc alegeri și pentru noi membri ai CSM relatează corespondentul Mediafax

Trei dintre judecătorii Curții Constituționale - Augustin Zegrean (numit de președinție), Puskas Valentin-Zoltan (Senat) şi Toader Tudorel (Camera Deputaților) - își încheie mandatele anul acesta, astfel că președintele Klaus Iohannis și cele două camere ale Parlamentului trebuie să desemneze câte un nou membru.

Totodată, va fi ales un nou președinte al CC, funcție ocupată de Augustin Zegrean pentru două mandate consecutive în ultimii șase ani. Zegrean a fost ales prima oară președinte al CC în iunie 2010.

Curtea Constituţională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Din cei nouă judecători, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, fiecare din autorităţile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înfiinţarea Curţii, prin numirea primilor judecători pe durate de trei, șase și nouă ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.

Judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la înnoirea Curţii. Mandatul președintelui poate fi reînnoit. 

ICCJ

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Livia Stanciu, își încheie în septembrie cel de-al doilea mandat, neputând fi numită din nou în această funcție. Ea a fost numită la șefia instanțelor în septembrie 2010 și apoi în 2013, când a fost singurul candidat pentru această funcţie.

Noul președinte al ICCJ va fi propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numit de președintele Klaus Iohannis.

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanţă cel puţin doi ani. Președintele României poate refuza numirea, motivat.

PICCJ și DNA

Noi numiri ar putea fi făcute și la șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Mandatul procurorului general Tiberiu Nițu și al procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi se încheie în luna mai a acestui an, existând însă posibilitatea reînnoirii acestora.

Kovesi, care anterior a avut două mandate ca procuror general al României (2006 - 2012), și Nițu au fost numiți în funcții de fostul președinte Traian Băsescu, pe 15 mai 2013, la propunerea fostului premier Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei. Nițu a mai fost propus procuror general al României, alături de Ioan Irimie la conducerea DNA, de fostul ministru al Justiției Mona Pivniceru, în noiembrie 2012, însă a primit atunci un aviz negativ din partea CSM.

Procurorul general al României și procurorul-șef al DNA sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Mandatul lui Nițu a fost marcat recent de clasarea dosarului Revoluției de procurorii militari din PICCJ, printr-o rezoluție din 14 octombrie anunțată pe 23 octombrie. Același parchet a anunţat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele mai multor persoane, printre care și fostul președinte Ion Iliescu.

DNA a fost în atenția opiniei publice prin numărul mare de demnitari, printre care fostul premier Victor Ponta, foști miniștri, parlamentari și reprezentanți ai autorităților locale, puși sub urmărire și trimiși în judecată pentru fapte de corupție.

Laura Codruța Kovesi declara, în septembrie, la Digi24, că nu-și dorește vreo funcție în afara sistemului judiciar și că va anunța la finalul mandatului dacă va candida pentru un nou mandat la șefia DNA.

Într-un interviu publicat de România Liberă pe 22 decembrie, ministrul Justiției Raluca Prună spunea că crede că, în principiu, o procedură de reînvestire "a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate și profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părți din societate".

"Sigur, ca principiu, am spus că legea da posibilitatea reînvestirii unei persoane, însa iarăși cred că societatea românească este, la acest moment, destul de antagonică și cred că o procedură - vorbesc ca principiu - de reînvestire a unei persoane care a făcut dovada unei bune administrări, dovada de integritate și profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părți din societate. Eu înțeleg din motive de transparență să fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanță, astfel încât să fiu împăcata cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului și, finalmente, pe masa președintelui", declara Prună.

Consiliul Superior al Magistraturii propune, într-un proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca şefii PICCJ, DNA şi DIICOT să fie numiţi la propunerea CSM, şi nu a ministrului Justiţie, şi pentru patru ani, în loc de trei, tot cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Această propunere a fost votată favorabil de 2.668 de judecători şi 1.441 de procurori, în timp ce 921 de judecători şi 599 de procurori s-au opus.

CSM

În plus, ca în fiecare an, în ianuarie 2016 au loc alegeri pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul Mircea Aron şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte CSM, în timp ce procurorul Luminiţa Palade s-a înscris pentru postul de vicepreşedinte al CSM, alegerile urmând să aibă loc pe 6 ianuarie.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie, fiecare având un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2015 de judecătorul Marius Badea Tudose, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Bogdan Gabor, drept vicepreşedinte.

Tot anul acesta trebuie să aibă loc alegeri și pentru desemnarea de noi membri ai CSM, ultimele astfel de alegeri având loc la sfârșitul anului 2010, iar actualii membri începându-și mandatele de șase ani în 2011. Mandatele membrilor CSM nu pot fi reînnnoite.

"În momentul de faţă este controversat aspectul cu privire la numărul locurilor care vor fi deschise procedurii de alegere: unii membri CSM susţin că tot CSM-ul trebuie reînnoit, alţii că numai locurile ocupate de membrii care au avut un mandat plin din ianuarie 2011. Actualii membri ai CSM nu mai au dreptul să fie realeşi. Noii membri îşi vor începe mandatul în ianuarie 2017 şi acesta va avea o durată de şase ani", scrie judecătorul Cristi Danileț, membru în CSM, pe blogul său.

Membrii aleși ai CSM sunt nouă judecători şi cinci procurori, desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat. În total, CSM are 19 membri.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori