Se surpă pământul pe marginea Canalului Dunăre - Marea Neagră

Una dintre realizările Epocii de Aur ameninţă gospodăriile sătenilor! De câteva zile, zeci de familii din judeţul Constanţa stau ca pe ghimpi, întrucât pământul de pe marginea Canalului Dunăre - Marea Neagră a început să se prăbuşească. Oamenii se tem pentru agoniseala lor de-o viaţă şi fac apel la autorităţi pentru a interveni până nu e prea târziu.

Panică în comuna constănţeană Cumpăna! Locuitorii privesc neputincioşi cum malul stâng al faimosului Canal Dunăre – Marea Neagră se prăbuşeşte. Mai mult, în ultimele două zile, drumul din faţa gospodăriilor s-a fisurat, asftel încât administraţia locală a decis închiderea lui pe un anumit segment. Viceprimarul comunei Cumpăna, Florin Neagu, spune că pe strada Dunării sunt aproximativ 30 de case, dar în proximitatea zonei afectate de scufundarea pământului ar fi patru sau cinci gospodării. Primele semnale au apărut în luna august 2018, dar în ultimele zile lucrurile s-au agravat, scrie adevarul.ro. 

Reprezentanţii primăriei susţin că au făcut adrese către instituţiile abilitate pentru a interveni în zonă. „Lucrări de consolidare sau cel puţin de stopare a faliei nu s-au făcut. Se surpă drumul, care este fostul drum de exploatare al Canalului. În vecinătate începe comuna Cumpăna, cu primele case. Gospodăriile încă nu au fost afectate, dar luăm în calcul şi acest lucru, dacă nu intervin autorităţile. Pământul se scufundă”, avertizează viceprimarul. Atât malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, cât şi drumul sunt în administrarea Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN). Directorul instituţiei, Daniel Georgescu, declară pentru adevarul.ro că, „în acest moment, sunt mai multe utilaje şi se lucrează în zonă. Este o problemă, se pare că s-a făcut o pungă de apă, pânză freatică. Încă nu ştim exact ce este acolo. Noi suntem aici cu proiectanţi şi executanţi”.

A fost inaugurat de Ceauşescu pe 26 mai 1984

Construcţia Canalului Dunăre – Marea Neagră a început în 1949, mulţi dintre muncitori fiind deţinuţi politic din închisorile comuniste, şi a fost sistată în 1955. La iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Republicii Socialiste România, lucrările au fost reluate, după un nou proiect, în 1976. Canalul a fost inaugurat de dictator pe 26 mai 1984. În cei opt ani de şantier, au fost excavaţi 294 de milioane de metri cubi de pământ la canalul principal şi 87 milioane la ramura nordică, Poarta Albă - Midia Năvodari. S-au turnat cinci milioane de metri cubi de beton. Canalul principal, Cernavodă – Saligny – Mircea Vodă – Medgidia – Castelu – Poarta Albă – Basarabi – Agigea, are o lungime de 64,4 kilometri, o adâncime de 7 metri, o lăţime 90 - 120 de metri şi o capacitate anuală maximă de transport de 80 - 100 de milioane tone. La fiecare capăt există câte două ecluze, care permit traficul în ambele sensuri. Construirea canalului a însemnat, la vremea respectivă, o investiţie de circa două miliarde de dolari.