Secretele bisericilor fortificate din Transilvania: Camera divorţurilor şi turnul slăninei

Tradiţie, cultură şi istorie, toate înglobate în cele mai ingenioase puncte de apărare săseşti şi secuieşti, aflate astázi în patrimoniul UNESCO. Orice călător pornit să exploreze frumosul ţinut al Ardealului trebuie să treacă prin „poarta“ săsească din triunghiul Sighişoara-Sibiu-Braşov, odinioară mândre oraşe medievale. Acolo, în Podişul Târnavelor de la Mediaş la Saschiz şi în Valea Hârtibaciului, se află un adevărat tezaur rămas din vremea colonizării regiunii cu saşi şi secui.

Aduşi în urmă cu opt secole de no- Biertan bilimea maghiară să apere Transilvania de triburile de pecenegi şi cumani, aceştia au ridicat aşezări cu arhitectură germanică. Dar linia de apărare trebuia întărită în faţa altor cotropitori, mult mai vajnici, precum turcii şi tătarii, astfel că bisericile au fost împrejmuite cu ziduri groase, cu turnuri şi bastioane cu multe guri de tragere, asemenea unor cetăţui. Bisericile fortificate erau construite în aşa fel încât apărarea să se desfăşoare treptat şi ansamblul să nu cedeze din prima: după căderea zidurilor, urma retragerea în biserica cu turn şi pe drumul de strajă.

Astăzi, satele săseşti sunt uşor de recunoscut, cu casele lor colorate, aliniate una după alta, frumos decorate şi cu porţi mari din lemn. Dintre cele 160 de biserici fortificate din Transilvania, UNESCO a inclus în lista patrimoniului cultural mondial şapte dintre ele, şase săseşti şi una secuiască.

Citește aici continuarea și află lucruri interesante despre Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Câlnic, Valea Viilor, Dârjiu.