Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Tradiții strămoșești care atrag norocul și sporul în viața credincioșilor

La 9 martie, creștinii din întreaga lume îi comemorează pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius. Prin tradiție, în această zi de aleasă sărbătoare, în țara noastră se respectă vechile tradiții și ritualuri moștenirte din generație în generație.

Mucenicii, cea mai populară sărbătoare a primăverii

În ultima zi a tradiționalelor Babe, ortodocșii îi comemorează pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, iar în această zi femeile duc la biserică mucenici, preparate tradiționale pentru acest praznic. După slujba specifică sărbătorii, pentru sufletul morților din familie, femeile dau de pomană săracilor aceste ofrande.

Mucenicii, ofrande împlinite în memoria ostașilor din Sevastia

Mucenicii/măcinicii sunt preparați de gospodine în ziua praznicului și reprezintă ofrande aduse celor 40 de mucenici care n-au renunțat la credința creștină. În diferite zone geografice, mucenicii se numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi. De asemenea, în unele localități, mucenicii se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor și sunt însiropați cu miere sau cu sirop de zahăr, apoi sunt asezonați cu nucă măcinată.

Potrivit tradiției, pentru a fi convinși să renunțe la credința creștină, sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac; de aceea, în amintirea acestui eveniment religios, se prepară mucenici din aluat, sub forma unor opturi mici și se fierb asemenea pastelor făinoase într-un sirop cu mirodenii: coji rase de lămâie și scorțișoară. Indiferent de modul de preparare, mucenicii se dau de pomană de sufletul morţilor din familia gospodinei care-i prepară.  

În 9 martie începe anul agrar

În multe zone geografice, în această zi de sărbătoare începe anul agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci, specifice babei Dochia, şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. De-a lungul timpului, în țara noastră, la sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici s-au păstrat mai multe obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine.

Plugul este scos în curtea gospodăriei. Gunoaiele se ard

Pentru ca anul agricol să fie îmbelșugat, ţăranii păstrează obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, un semn al rodirii. În același timp, în multe sate ale ţării în mijlocul curţii se adună gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste flăcările acestui foc  pentru a fi protejați de rele şi de boli tot anul. La sfârșitul ritualului, cenuşa este presărată în jurul copacilor şi în grădină. Se afumă și curtea casei cu o cârpă arsă pentru că relele să fie alungate din viața gospodarilor.

Ogoarele și grădinile sunt stropite cu agheasmă

În unele sate preotul face o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropesc plugurile şi toate uneltele agricole. Chiar dacă preotul nu participă la procesiune, în toate zonele rurale se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii gospodarilor şi prosperităţii.

În tradiția populară se rerspectă un ritual de dezghețare a pământului

În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi  iau parte la un ritual de dezgheţare a pământului şi de  ”slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat” pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură”.  Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte sau cu maiuri vor să trezească forţele adormite ale pământului. 

Un ritual care aduce sporul în gospodărie

În Muntenia, în ziua praznicului, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc. Sunt stropite vasele  în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară. Există credință că pein împlinirea acestui ritual gospodarii vor avea hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, gospodina tămâiază încăperile casei, cu excepţia băii.

În ziua praznicului  știm précis cum va fi vremea

Potrivit tradiției, în ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. Totuși, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul,  iarna va dura până la Sfântul Gheorghe, și, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

Pentru a avea spor la bani, creștinii ”bat” mătănii în ziua sărbătorii

Un obicei este păstrat  cu pioșenie în Bucovina: în fiecare gospodărie,  mai ales tinerii, ”bat” câte o mătanie pentru fiecare sfânt sau, așa cum spune o altă tradiție, să împlinească chiar câte 40 de mătănii pentru fiecare sfânt, şi acest obicei se respectă pentru ca membrii familiei să dobîndească mulţi ani de viață, să fie sănătoşi tot anul şi, mai ales, pentru ca ei să găsească bani ascunşi în pământ.

În ziua sărbătorii, bărbații merg la pescuit

Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit. Pescarul care va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănânci 40 de peştişori.  

Pentru  a avea o căsnicie frumoasă

În ziua Mucenicilor, părinții dăruiesc tinerilor căsătoriți  câte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru ca urmașii lor să aibă o căsnicie frumoasă,  iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.

Bărbații cred că vor avea spor la bani

Pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin ei consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.

Nu trebuie să daţi bani cu împrumut în ziua sărbătorii

În ziua Sfinţilor Mucenici, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate, pentru bună-sporire în familie nu se dau bani cu împrumut.  

Iată ce semnificaţie  are cifra opt

Tradiţia de a prepara mucenici în familie se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite  „sfinţişori sau mucenici”, în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului.

Mucenicii sunt simbolul soldaţilor martiri din Sevastia 

În Muntenia există tradiţia preparării mucenicilor cu „zeamă”. Aceștia  sunt preparați tot din aluat, în forma cifrei opt, apoi deasupra lor se toarnă un sirop preparat din apă, miere şi mirodenii. În farfurie se adaugă nucă. Figurinele din aluat sunt simbolul mucenicilor, iar siropul aminteşte de lacul îngheţat unde creştinii au primit cununa mucenicească. După preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântaţi de preoţi, iar primele porţii de mucenici se împart săracilor, copiilor din vecini, apoi rudelor.

Se păstrează tradiţia celor 40 de pahare

Deseori, unii bărbaţi respectă obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau  că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi în putere de muncă.          

Dacă nu puteți să beți Porția” de 40 de pahare…

Cine nu poate să bea ”Porția” de 40 de pahare  de vin, trebuie să  guste câte puțin din fiecare pahar sau să accepte să fie stropit cu vinul din cele 40 de pahare, deoarece obiceiul prevestește însănătoșirea sângelui și multă putere de muncă. 

Turta „Pupoiul” îl recunoaște pe norocosul familiei

În judeţul Gorj, în dimineaţa praznicului de Mucenici, bătrânele satelor nu se abat de la tradiţia seculară. Ele prepară din mălai un “pupoi” ( o turtă mare) şi socotesc 44 de semne pe suprafaţa “pupoiului”. După preparare, bătrânele pun mai multe monede în aluatul “Pupoiului”, iar acesta este aşezat într-o tavă care se pune în cuptor să se coacă. Când s-a copt, “pupoiul” se unge cu miere şi se taie în bucăţi, în funcţie de numărul copiilor din acea familie. Primul copil din familie care găseşte  o monedă este considerat “Pupoiul” casei, adică este norocosul familiei.

Ofranda specială “Uitata” ,pentru morții nepomeniți la Moși

De asemenea, în ziua praznicului se face şi o turtă în chip de om fără ochi, botezată “Uitata”. Această turtă este dăruită copiilor s-o mănânce cu miere,  ca ofrandă pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi în zilele de moşi de peste an, în familie.

Alte obiceiuri în noaptea de Mucenici

În ziua praznicului se dau de pomană Mucenici și pachete cu mâncarea preferată de rudele decedate. Există credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, iar spiritele morţilor sunt aşteptate de rude cu focuri aprinse şi mese întinse.  

De mucenici, stupii se scot de la iernat (retezatul stupilor)

De Mucenici, apicultorii scot stupii de la iernat şi îi așează în zone nepoluate, cu multă verdeață și flori, pentru a atrage roiul de albine și a obține o recoltă bogată de miere.