Student în comunism. Cât de greu era să studiezi înainte de 89

22 februarie 2019 15:11   Național
Ultima actualizare:

Se intra greu la facultate înainte de anul 1989, iar la absolvire erai repartizat în funcție de medie. Însă, un om cu facultate era respectat de toată lumea. Universitatea Al.I.Cuza din Iași a deschis o expoziție cu titlul ”Student în comunism” pentru ca și generația tânără să afle cum se studia în totalitarism.

Universitatea Al.I.Cuza din Iași a avut ideea să deschidă o expoziție cu tema ”Student în comunism” pentru ca și generația tânără să afle cum se studia în totalitarism.

Expoziția prezintă tematic diversitatea vieții de student din acea perioadă, de la provocările reprezentate de admiterea în învățământul superior și parcurgerea cursurilor ideologice, până la aspecte ale petrecerii timpului liber, desfășurarea practicii științifice sau primirea repartiției la terminarea studiilor.

Vizitatorii pot admira fotografii, extrase din documente de arhivă, obiecte de epocă, insigne, medalii și pot asculta fragmente de interviuri luate câtorva profesori, foști studenți ai Universității în perioada comunistă, astfel încât tinerii de astăzi să-şi poată face o idee despre studenţia de odinioară.

Așa află studenții de astăzi că pentru admiterea la anumite facultăţi, era nevoie de acceptul organizaţiei UTC din care făcea parte candidatul, că educaţia religioasă era strict interzisă, iar la un anumit număr de absenţe nemotivate, bursa putea fi suspendată temporar sau definitiv. Expoziția poate fi vizitată până la 25 aprilie 2019. Evenimentul nu a fost organizat întîmplător acum, fiindcă anul acesta se împlinesc trei decenii de la revoluţie.

  • La Medicină, Arhitectură, IATC, Filosofie, Conservator, Teologie erau foarte puține locuri la examenul de admitere. Unii candidați dădeau de mai multe ori până să fie admiși.
  • Nu erau tolerate absențele și un student putea pierde bursa dacă lipsea de la cursuri.
  • Era obligatorie pregătirea ideologică și practica în fabrici, uzine, la sortat de fructe și legume. Cei care nu au făcut armata, erau obligați să facă PTAP (Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei). În luna octombrie, de regulă, studenții erau duși la ”muncă patriotică”, în agricultură.
  • Obligatorie era și autogospodărirea, activitate care presupunea participarea studenţilor, o dată pe lună, la curăţenia coridoarelor şi a grupurilor sanitare, precum şi la asigurarea pazei la cămin. Autogospodărire se cerea şi la cantină, unde, tot o dată pe lună, studenții făceau pe rând de serviciu, adică spălai şi curăţai cartofi şi ceapă, debarasai şi spălai vase, toate în folosul comunităţii studenţeşti.
  • În cămine, laboratoare, săli de lectură și de curs era la fel de frig iarna ca și în caselor românilor. De asemenea, se întrerupea lumina în perioada când Nicolae Ceaușescu a impus restricții pentru a returna datoria externă.
  • Cursurile și cărțile erau rare, iar studenții se duceau la bibliotecă pentru a le citi.
  • Cei mai mulți studenți erau selectați pentru a participa la paradele oficiale de 1 Mai, 23 August, ceea ce însemna multe ore de pregătire. De asemenea, studenții participau în număr mare la ”Daciada” competiție sportivă menită să încurajeze sportul.
  • La absolvire, se făcea repartizare în funcție de media obținută. Dacă media nu era mare, puteai fi repartizat în cealaltă parte a țării.

Sursa: UAIC, historia.ro

Mai multe