Sunt liberi doar când dansează
Pe scenă câţiva bărbaţi în costume populare dansează de mama focului, în timp ce în faţa lor, unul ţipă cât poate, o horă oltenească. Pe margini lumea aplaudă cu fereală, bărbaţi cu muşchi privesc pieziş, în timp ce alţii n-au astâmpăr. Pare o zi normală la Muzeul Satului din Capitală, dar de fapt este prima ediţie a Festivalului de Muzică Populară pentru Deţinuţi.
"Frică e că mor ca mâine, averea mea cui rămâne”, se tânguie pe scenă Nicu de la Penitenciarul din Tg Jiu. Discret, unii bat cu piciorul ritmul, câteva reprezentante ale sexului frumos se bucură de vremea frumoasă şi de ritm. De sub cămaşa unui domn, se vede tocul unui pistol. Surprinzător deşi la festival participă 60 de deţinuţi, de la şase penitenciare din toată România, nu există nici un gardian îmbrăcat în uniformă. ”Fiţi liniştit există pază, dar sub altă formă”, ne linişteşte Gabriela Livadariu de la Penitenciarul Jilava.
Într-un colţ, o frânghie legată între copaci delimitează un perimetru în care stau zeci de bărbaţi şi femei, unii îmbrăcaţi în costume populare, alţii ca de duminică. Între frânghii, printre alţii se coace de căldură pe o buturugă, Viorel Cilibiu, liderul formaţiei de dansuri populare a puşcăriei, condamnat la 11 ani pentru droguri. În trupă sunt 10 ”persoane private de libertate” aşa cum sunt denumite oficial. ”Mai am 11 luni din pedeapsă, am executat deja şapte ani şi patru luni. Deşi am făcut alt tip de dansuri, care diferă mult de cele populare, nu a fost greu să învăţ mişcările. Îmi place ce fac şi cred că este un lucru bun, pentru că ne avem doar de câştigat, mai şi ne relaxăm”, ne-a spus Viorel. Lângă el, mai timizi, celebrii Jilava Band, membrii orchestrei de muzică populară a puşcăriei cu acelaşi nume.
”Încercăm să facem timpul să treacă mai repede”, ne povesteşte Sorin, solistul trupei. A fost condamnat pentru conducere fără permis şi simte deja miros de libertate privind oamenii din jurul lui. Pe tot timpul festivalului intrarea în Muzeul Satului din Bucureşti a fost liberă. Ba chiar un francez crezând că trupele de pe scenă sunt niscaiva celebrităţi a vrut să îşi facă poze cu interpreţii.