Suntem săraci, dar aruncăm mâncarea. De ce se ajunge în situația asta

Suntem săracii Europei, dar ne permitem să aruncăm mâncare mai mult decât alții. O arată studiile, care spun că ne dăm aproape jumătate din leafă pe da-ale gurii și că 6.000 de tone de alimente ajung în fiecare zi la tomberon.

Totul înseamnă mâncare! Preferăm să nu ieșim în oraș, la un film, sau să nu ne înnoim garderoba, doar ca să avem frigiderul plin.

Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se strice, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi.

E tipic românesc am putea spune având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40% din veniturile realizate le dăm pe mâncare.

Locul 9 în UE la aruncatul alimentelor

Statistice UE arată că România ocupă locul al nouălea în topul celor mai risipitoare ţări din Europa, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi.

Mai prost decât noi stau ţări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa, Polonia sau Belgia.

Mâncarea gătită ajunge prima la coș

Dar iată ce risipim! Green Report arată că un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% –  produse lactate și 1% – carne. UE și-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030.

Pentru aceasta, însă, trebuie să știe cât se aruncă în fiecare țară pe fiecare verigă din lanțul agro-alimentar și să identifice metode prin care poate fi prevenit fenomentul.

Deocamdată, se bazează pe date existente la nivel comunitar aferente anului 2006. Atunci, risipa alimentară la nivelul UE ajungea la 89 de milioane de tone.Între timp, se pare că această cantitate ar fi crescut, ajungând la 100 de milioane de tone.

Obligați să măsurăm cât risipim

Până la finele lui 2018, statele membre trebuie să măsoare și să raporteze cu exactitate risipa alimentară.

Este motivul pentru care, la începutul anului, Ministerul Agriculturii a cerut Institutului de Bioresurse Alimentare să efectueze un studio datre despre mâncarea care ajunge la tomebronele românilor.

Potrivit Elenei Dinu, șefa grupului de lucru împotriva risipei alimentare, au fost coletate deja datele șu urmează să fie prelucrate și publicate până la finalul anului.

 În Occident s-au înfiinţat deja instituții care redistribuie alimentele către săraci la prețuri mici.