Tot ce trebuie să știi despre cancerul de sân e în acest articol

25 octombrie 2017 15:15   Național
Ultima actualizare:

Internetul este plin de capcane și mulți dintre noi cădem în ele atunci când căutăm informații medicale de specialitate. Românii greșesc capital când se autodiagnostichează și-și aleg tratamentul fără a consulta un medic. În fapt, oceanul informațional din online oferă doar jumătăți de adevăr, iar cele mai multe nu se aplică decât unor grupuri restrânse de oameni. Tocmai de aceea a fost lansat site-ul www.canceruldesan.ro, o platformă online în care medici specialiști oferă informație corectă și metode de depistare și tratament a bolii care face ravagii în România.

O femeie din România e diagnosticată cu cancer de sân în fiecare oră. La fiecare trei ore, una dintre cele care au această boală cumplită se stinge. De cele mai multe ori, femeile cu cancer de sân mor fiindcă s-au prezentat prea târziu la doctor. Asta e cea mai mare problemă în acest moment a pacientului român: își dă seama prea târziu că putea scăpa cu viață. Dar acest lucru se întâmplă fiindcă nu e învățat să aibă grijă de corpul lui, să-și evalueze starea de sănătate periodic.Pe locul doi, dar foarte aproape, este accesul greu la informație de calitate, venită de la specialiști. Românii au foarte mare încredere în internet, de unde își iau aproape toată informația după care își ghidează viața. Însă, grupurile și asociațiile de pacienți din România au nevoie de mai mult de atât.

Pentru a veni în sprijinul lor, Roche România a lansat platforma online www.canceruldesan.ro, unde găsesc răspunsuri la toate întrebările referitoare la această afecțiune cumplită. „Acest demers este unul foarte util și binevenit. Avem nevoie de pacienți cât mai bine informați,  care să înteleagă ce înseamnă această boală. Mai mult, cred că pacientele vor fi bucuroase să găsească, în afara informațiilor medicale, și alte informații cu privire la asociațiile de pacienți și grupurile de suport precum și detalii legate de campaniile de informare si diagnosticare precoce a acestei maladii”, a declarat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, la evenimentul de lansare a site-ului.

La crearea acestei platforme online au contribuit medici specialiști oncologi, anatomopatologi, chirurgi oncologi și psihologi. Toate articolele postate sunt recomandate de Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală, de Romanian Breast Cancer Group și de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

„În ultimii ani s-au făcut progrese enorme în ceea ce privește managementul cancerului de san, iar acum majoritatea femeilor supravieţuiesc acestui diagnostic, dacă boala este descoperita în stadiu incipient. Educarea pacientelor și a publicului larg cu privire la aspecte de prevenție este foarte importantă, însă aceasta ar trebui dublată de introducerea unui program național de screening pentru cancerul de sân”, afirmă dr. Dragoș Median, membru al Compartimentului Oncologie Ginecologică a Spitalului Clinic Filantropia București.

Opt lucruri mai puțin știute despre cancerul de sân

Cancerul de sân se numea în trecut şi „boala călugăriţelor”, din cauza numărului mare de călugăriţe afectate de boală. De ce tocmai ele? Pentru că femeile care îşi petrec viaţa în călugărie, ca şi femeile care nu au copii, au un risc mai mare de deces în urma cancerului mamar, ovarian sau uterin, comparativ cu mamele.

În trecut, excrementele viespilor erau folosite ca tratament pentru cancerul de sân. Un papirus egiptean recomanda un amestec de creier de vacă şi excremente de viespe care se aplica timp de patru zile pe tumorile mamare.

Cancerul mamar este mai răspândit la sânul stâng decât la cel drept, dar nimeni nu ştie exact de ce. Sânul stâng are de 5 - 10% mai multe riscuri de a dezvolta cancer decât sânul drept.

Cancerul mamar apare şi la câini şi la pisici, nu numai la oameni. Deși este mai răspândit la câini decât la pisici, la acestea din urma tinde să fie mai agresiv.

Prima înregistrare a unei mastectomii (îndepărtarea sânului) practicată într-un caz de cancer mamar datează de peste 1.500 de ani. Documentele vremii amintesc anul 548 A.D. şi se referă la Theodora, împărăteasa Bizanţului.

Și bărbaţii pot face cancer de sân, chiar dacă riscul unui bărbat de a dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii este de aproximativ 1 la 1.000, adică mult mai mic decât al unei femei. Bărbaţii au ţesut mamar, de aceea pot dezvolta acest tip de cancer.

Cum diagnostichezi corect cancerul de sân

Medicii le recomandă femeilorsă-ți examineze singure sânii (autopalpare) o dată pe lună. De obicei, cancerul de sân afectează femeile trecute de 50 de ani, însă cele mai tinere nu ar trebui să evite această metodă de verificare a stării de sănătate. Iată cum se face corect autoexaminarea sânilor!

Autoexaminarea trebuie realizată la 5 – 7 zile după perioada de menstruație, când sânii sunt mai puțini tensionați. De asemenea, este de preferat să autoexaminați sânii, pe cât posibil, în aceeași zi a lunii. Pasul 1. Poziționează-te în fața unei oglinzi mari, dezbrăcată, și privește-ți sânii în timp ce ții mâinile pe lângă corp și apoi în șolduri. Fii atentă la orice modificare apărută în forma sau dimensiunea sânilor, precum și la textura pielii: încrețitură, gropiță, roșeață, aspect de „coajă de portocală” al pielii sau retracția mamelonului. Pasul 2. Poziționează unul dintre brațe în spatele capului, în timp ce cu cealaltă mână începi autoexaminarea sânului. Ține palma întinsă și folosește vârful degetelor pentru palparea glandei mamare. Apasă ferm și asigură-te că acoperi treptat toată zona sânului. Ca să nu-ți scape vreo suprafață, folosește mișcări concentrice - în sensul acelor de ceasornic, radiale - dinspre mamelon spre axilă, precum și de sus în jos! Repetă procedura și la celălalt sân! Pasul 3. Așează-te pe pat, în poziția culcat, cu brațul stâng poziționat sub cap! Cu cealaltă mână repetă mișcările din pasul precedent. Urmează aceeași procedură și la sânul drept! Pasul 4. Urmează consultul unor zone specifice de la nivelul sânului. Țineți o mână întinsă lateral, iar cu cealaltă examinați partea exterioară a glandei mamare și subrațul. Trebuie să fiți atentă la orice umflătură sau inflamație și să o semnalați medicului. Repetați aceeași procedură și la celălalt sân. Pasul 5. Controlează-ți mamelonul prin palparea acestuia și observarea oricăror modificări: eczeme, iritații, scurgeri, tumefieri sau retracții! Totodată, observă orice schimbare a texturii sau culorii mamelonului!

La ce trebuie să fii atentă când îți autoexaminezi sânii

Nodul dur, având o formă neregulată, ce prezintă durere. 70% din consultațiile medicale de specialitate survin ca urmare a descoperirii unor noduli mamari;

Modificări la nivelul pielii: piele înroșită, ce se simte îngroșată și cu un aspect dilatat.

Orice adâncitură la nivelul sânului, indiferent că este situată la nivelul mamelonului sau pe restul glandei mamare.

După examinarea sânilor, dacă observi orice modificare, este indicat să mergi cât mai repede la medic.

Ecografie sau mamografie?

Mamografia este o examinare radiologică specială a sânului, care ajută la detectarea modificărilor la nivelul structurii acestuia. Poate fi utilizată ca un instrument de screening pentru a detecta cancerul de sân incipient, la femeile care nu se confruntă cu niciun simptom, dar poate fi folosită de asemenea și la diagnosticarea bolilor de sân la femeile care prezintă deja modificări la nivelul sânului. Această procedură nu previne cancerul, dar poate salva viața prin descoperirea lui în timp util. Este gratuită în spitalele de stat pentru pesoanele asigurate, iar cei care nu sunt asigurați plătesc între 80 și 100 de lei pentru ea.

Ecografia cu ultrasunete este o procedură sigură, non invazivă, nedureroasă. Numită de asemenea și scanare cu ultrasunete sau sonografie, investigația implică utilizarea unui transductor mic (sondă) și a gelului plasat direct pe piele. Undele sonore de înaltă frecvență sunt transmise de sondă prin gel în corp. Examenul ecografic mamar include evaluarea ambilor sâni și obligatoriu examinarea axilelor. Ecografia mamară poate fi efectuată în orice perioadă a ciclului menstrual. 

RMN mamar. Imagistica medicală prin rezonanță magnetică (cunoscută ca și RMN sau IRM) este o tehnică de înaltă complexitate, performanță și precizie. Această metodă imagistică este neinvazivă, adjuvantă procedurilor diagnostice uzuale, în urma investigației obținându-se imagini care permit detectarea și descrierea precisă a unor eventuale modificări în regiunea examinată, informații care de multe ori nu pot fi obținute prin alte metode imagistice. Imagistica prin rezonanţă magnetică se utilizează în principal pentru a confirma rezultatele unei mamografii sau ale unei ecografii.

Procedura utilizează unde radio şi câmpuri magnetice puternice în locul radiaţiilor pentru a crea o imagine detaliată generată de computer a ţesuturilor mamare. RMN-ul mamar necesită administrarea de substanță de contrast intravenos, de aceea este indicată verificarea funcției renale înainte de a efectua procedura, prin două analize de sânge: ureea și creatinina.

Mai multe