Tradiţii pentru spor şi sănătate de Buna Vestire

Praznicul Bunei Vestiri este o zi de mare bucurie pentru întreaga Biserică. Totodată, Sfintele Scripturi semnalează că, odată cu vestirea adusă Maicii Domnului de Arhangherul Gavriil, începe şi mântuirea oamenilor. În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de Ziua Cucului

Prima dată, Îngerul Gavriil i s-a arătat Maicii Domnului pe când aceasta împlinise 12 ani. Atunci, Arhanghelul Gavriil a fost trimis în mare taină de Dumnezeu la Templu din Nazaret pentru a-i aduce Fecioarei Maria marea veste: camera în care ea se ruga a fost scăldată de o lumină puternică şi un glas a răsunat în încăpere: „ Tu vei naşte pe fiul Meu!" Mesajul adus de înger a bucurat-o foarte mult pe Maria; după aceea, timp de doi ani, ea a aşteptat ca minunea aceasta, peste legea firii, să se împlinească.

Potrivit Legii Vechi, după împlinirea vârstei de 14 ani, arhiereii i-au spus Fecioarei Maria că trebuie să se căsătorească. În acest timp, părinţii Maicii Domnului, Drepţii Ioachim şi Ana trecuseră la viaţa veşnică, iar Maria Împlinindu-se zilele slujirii sale în Templu, Preasfânta Fecioară trebuia de acum să meargă în lume, căci urma să împlinească cincisprezece ani şi nu mai era un copil.

Drepţii Ioachim şi Ana trecuseră între timp la Domnul, astfel că Maria rămăsese orfană, avându-i ca sprijin şi îndrumători doar pe arhiereii Templului. Împlinindu-se aceste zile, arhiereii au ţinut sfat îndelung, gândindu-se cum e mai potrivit să facă pentru ca Maria să-şi păstreze virtutea şi sfinţenia.

Au hotărât astfel să o încredinţeze unui bătrân cuvios, dintre aceia care veneau la Templu şi participau la adunările liturgice. Preotul Zaharia a chemat doisprezece bătrâni cuvioşi în Templul Sfânt şi le-a dat câte un toiag spunându-le:

,,Al cui toiag va odrăsli, aceluia îi vom da fecioara în grijă!"

Iar în adunare se afla şi bătrânul şi înţeleptul Iosif care primi şi el un toiag. A doua zi, mergând cu toţii în Sfânta Sfintelor, au aflat toiagul lui Iosif înverzitşi odrăslit.

O porumbiţă albă, după mărturia Fericitului Ieronim, s-a aşezat pe acest toiag, ca semn că Iosif era bărbatul cel mai potrivit pentru a se îngriji de Preacurata Fecioară.

Astfel, dreptul Iosif a dus-o pe Maria la casa lui, dar nu ca pe o soţie, ci ca pe o logodnică, pentru a-i păzi curăţenia şi sfinţenia. Şi s-a văzut încă de la această fragedă vârstă demnitatea ei de Împărăteasă, căci Mariei i-au fost încredinţate cele două fiice ale lui Iosif pentru a le sfătui şi a le face mai înţelepte.

Iar acest lucru, că Iosif a păzit ca pe ochii din cap sfinţenia şi fecioria Maicii Domnului, îl putem înţelege şi din aceea că el era trecut de 70 de ani, şi nu se cuvenea din cauza vârstei înaintate a-i fi soţ. Pentru acestea, Maria a sporit cu înţelepciunea şi sfinţenia păstrându-se neprihănită, făcându-se astfel vrednică de a fi locaş cuvenit al lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să vină la oameni.

Dar ea le-a amintit că a părinţii au dăruit-o lui Dumnezeu şi de aceea a petrecut atâta vreme în Templu.

Atunci arhiereii au hotărât ca 12 toiege ale bărbaţilor necăsătoriţi (printre care şi cel al lui Iosif ) să fie lăsate în timpul nopţii în altar. A doua zi s-a petrecut o minune. Toiagul lăsat de Iosif se înverzise, iar când ierahii au intrat în biserică au văzut că o porumbiţă s-a aşezat pe toiagul înverzit. Întâmplarea aceasta i-a determinat pe mai marii bisericii s-o logodească pe Fecioara Maria cu Iosif.

Logodna n-a schimbat cu nimic stilul de viaţă al Fecioarei Maria. După cinci luni, timp în care ea a locuit în aceeaşi casă cu logodnicul Iosif, petrecându-şi timpul în post şi rugăciune, Dumenezeu l-a trimis din nou pe Arhanghelul Gavriil să-i împlinească Vestirea promisă în urmă cu doi ani.

Sfintele Scripturi spun că în acest timp, Fecioara Maria nu s-a îndoit nici o clipă că vestea primită când era la Templu nu se va împlini : „Nu te teme, Mărie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Duhul Sfânt se va pogorâ peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri, pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema", spune Evanghelia după Luca.

„Vestea cea Bună, primită de Feciora Maria, va  fi transmisă prin Sfânta Evanghelie a lui Luca tuturor generaţiilor până la Sfârşitul veacurilor.  Buna Vestire este o sărbătoare cu mare impact spiritual asupra creştinătăţii, deoarece prin vestea primită de Fecioara Maria, Dumnezeu-Tatăl arată  că va trimite  un Mântuitor, pe domnul Iisus Hristos, pentru salvarea noastră din robia păcatului”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă , B-dul Nicolae Titulescu din Bucureşti. 

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În calendarul popular, Buna Vestire poartă numele de Blagoveştenia sau Ziua Cucului. Se spune că în această zi cucul, pasărea care vesteşte lucruri importante în viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acest an. Cântecul lui, care va răsuna până la sărbătoarea Sfântului Apostol Petru, îndeplineşte multe misiuni. (La sărbătoarea Sf. Petru, când el se îneacă cu orz şi nu mai ++ poate cânta, atunci el se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor.

Din vechime, de Buna vestire, când cucul cântă pentru prima dată în acel an, sătenii se pregăteau pentru acest eveniment. Profeţia lui se împlinea, dacă cel care asculta cântecul său împlinea mai multe condiţii: nu era supărat, flămând şi avea bani în buzunar.

Şi astăzi, în unele zone, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? În schimb, feciorii şi fetele întrebau şi ei : "Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Şi într-un caz şi în altul, fiecare cântat al cucului echivalează cu un an.

Sărbătoarea este păstrată cu sfinţenie mai ales de femei, pentru că Arhanghelul Gavriil a adus-o Fecioarei Maria.

Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare cineva să lucreze.

În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, unele femei se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.

În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că ritualul îşi propune să alunge paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei gospodării.

Din ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei, respectat din moşi-strămoşi, cu efecte benefice privind păstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practică.

De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.

De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi ca peştele.

Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie)., când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestnicul ( mai ales în Bucovina). Şi în această zi se mănâncă peşte.

Sfântul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele şi inspiraţia rudelor tinere. Dacă ouă găinile sau orice pasăre de curte, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că nu vor ieşi pui ănătoşi; aceştia aduc pagubă în familie.

Femeile care vor să aibă copii, ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.

Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul.