Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sfântele Paşti

19 aprilie 2014 18:35   Național
Ultima actualizare:

În noaptea Învierii, milioane de români ortodocşi se adună în lăcaşurile ortodoxe din ţară ca să primească Lumina miraculoasă de la Ierusalim care coboară din cer, an de an.

Timp de o săptămână am urmat Calea Postului şi am urmărit cu smerenie semnificaţia zilelor din Săptămâna Mare. După această etapă de purificare trupească şi sufletească, a venit vremea să mergem la biserică şi să ne închinăm Sfintei Sărbători a Învierii Domnului Iisus Hristos.

Referindu-se la Clipa Învierii, Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să împlinim fapte de adevărată evlavie creştină: „ În ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, să le zicem fraţi şi celor care ştim că ne urăsc pe noi şi aşa să cântăm : „Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". În biserica înălţată pe locul în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, Lumina Sfântă vine din cer, ca un miracol care se repetă în fiecare an.

După Înviere, Iisus s-a arătat ucenicilor

După înviere, Iisus, Stăpânul vieţii şi al morţii S-a arătat mereu ucenicilor, pe care-i povăţuia, îi întărea în credinţă şi le spunea: "Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor. Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată zidirea. Cei ce vor crede şi se vor boteza, se vor mântui, iar cei ce nu vor crede se vor osândi."

Să urmăm exemplul ucenicilor lui Hristos

În ziua de Paşti, să urmăm exemplul ucenicilor Mântuitorului şi al celor mai îndrăgiţi sfinţi. La Sărbătoarea Luminii, să răspundem chemărilor pe care cu toţii ni le-au adresat, peste veacuri, celor care întru Hristos ne-am botezat.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Împlinirea tradiţiilor aduce bunăsporire

La Lumina Învierii, un adevărat ospăţ al credinţei, avem prilejul să împlinim tradiţiile milenare care ne aduc bunăsporire în viaţa de zi cu zi.

12 Covrigi cu ou , simbolul Apostolilor lui Iisus

În zona Muscelului, pentru Marele Praznic al Paştelui, se pregătesc renumiţii covrigi cu ouă, o delicatesă specifică celor mai importante sărbători. De Paşte însă, în unele gospodării, se împart la biserică coc cel puţin de 12 covrigi, adică simbolul celor 12 Apostoli ai lui Hristos.

Ouăle de Paşti ne apără de ghinioane

Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, dacă este îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Dacă fetele nemăritate păstrează cojile, ele se vor căsători în curând . .

În memoria rudelor plecate în eternitate

În comuna Iloviţa din judeţul Mehedinţi se păstrează un obicei cu totul deosebit. A doua zi de Paşte, creştinii ortodocşi, împreună cu preotul şi lăutarii merg în cimitirul comunei pentru a cinsti memoria rudelor decedate. La fiecare mormânt, lăutarii cântă o horă sau o sârbă, melodia preferată în timpul vieţii de cel trecut la viaţa veşnică. Preotul însoţeşte alaiul şi nu există mormânt la care lăutarii să nu „ facă o bucurie" familiei celui decedat, ca o formă de respect pentru memoria mortului. La final, lăutarii sunt răsplătiţi cu ouă roşii, cozonaci, pască şi cu vin.

De Paşte, în zona Sucevei există obiceiul de a prepara o prăjitură specifică, numită „Babele". Aceasta se prepară din aluat de cozonac, iar umplutura se face cu nucă, rahat, miere şi cu mirodenii pentru dulciuri. Prăjitura se sfinţeşte la biserică şi se împarte la cimitir pentru toate rudele sătenilor, decedare din moşi-strămoşi.

Copiii împlinesc un ritual pentru sănătate

În Banat, copiii se scoală în dimineaţa primei zile de Paşti şi se spală pe faţă cu apă proaspătă, luată din fântână. În vasul cu apă se pune un ou roşu şi fire de iarbă verde, un ritual care se împlineşte pentru sănătatea membrilor familiei.

În apa neîncepută, un ou şi un ban de argint

În Muntenia şi Oltenia, acest ritual se practică an de an, în multe familii. Spre deosebire de obiceiul din Banat, în aceste zone, în farfuria cu apă proaspătă, adică porţia de apă luată la prima oră ( apă neîncepută) se pune oul roşu şi un ban de argint. Cu această apă se spală pe faţă toţi membrii familiei, convinşi că vor avea spor şi bani, un an întreg.

Pasca simbolizează scutecele lui Iisus

În tradiţia populară, Pasca pregătită de gospodine are formă rotundă şi simbolizează scutecele lui Iisus, care aveau o astfel de formă. Pasca este împodobită la mijloc cu o cruce, iar marginea se ornează cu o panglică împletită din aluat.

Stropitul cu parfum, pentru noroc

Nu trebuie uitat ritual stropitului, practicat în Transilvania. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flăcăii satului, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. Băieţii practică ritualul îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După ritual, fetele îi cinstesc cu băutură preparată în casă, cu ouă şi cozonac.

Focurile aprinse alungă paguba financiară

În Bucovina, Învierea este întâmpinată cu focuri aprinse pe dealurile şi colinele din jurul gospodăriilor. Potrivit tradiţiei, focurile de veghe au puterea să alunge farmecele, duhurile rele şi paguba financiară.

În ziua de Paşte se tămâiază pragul casei

În prima zi de Paşte se tămâiază pragul casei şi apoi toate camerele ( exceptând baia) înainte de micul dejun, pentru ca armonia să se menţină în acea familie.

Lumina de la Înviere învinge răul

Lumânarea pe care o aprindem de Paşti, la slujba Învierii, trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă şi s-o reaprindem doar în anumite momente importante din viaţa noastră, în anul respectiv. Credincioşii duc în casă lumânarea de Paşti, ca un simbol al biruinţei asupra răului şi întunericului , amintind, în acelaşi timp, şi de biruinţa vieţii asupra morţii.

Mai multe