Tradiţii pentru spor şi sănătate în Joia Mare

Începând cu seara Floriilor şi până-n Sfânta zi de Sâmbăta Mare, inclusiv, în toate bisericile ortodoxe se săvârşesc slujbe speciale, cunoscute sub numele de denii.

În acest răstimp, împodobit cu momente de meditaţie, în aşteptarea Învierii, rememorăm evenimentele premergătoare suferinţelor Mântuitorului nostru. De aceea, Biserica ne aduce aminte, zi de zi, momentele tensionate din viaţa lui Iisus, înainte de răstignirea Sa pe cruce: Cina cea de taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi vânzarea Lui de Apostolul Iuda.

„Săptămâna Pătimirilor se mai numeşte Săptămâna Mare pentru că în acest interval fiecare credincios poate să-şi recapituleze momentele esenţiale din viaţă, să urmărească cu mai multă atenţie rânduiala Postului şi să participe la slujbele povăţuitoare orânduite în mod special în săptămâna Deniilor. În acest mod, fiecare credincios îşi aduce prinosul de iubire şi de recunoştinţă faţă de momentele sublime din ultimele zile de viaţă pământeană ale Mântuitorului Iisus, care pentru noi şi pentru a noastră mântuire s-a răstignit în vremea lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi a fost îngropat. După a treia zi, a urmat Învierea Sa, propovăduită de Sfintele Scripturi şi prăznuită de noi credincioşii la Sărbătoarea Sfintelor Paşti", ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot dr.la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.

Sfânta şi Marea Joi: 12 evanghelii, 12 popasuri pe drumul Crucii

În Joia premergătoare Pătimirilor lui Hristos, Sfinţii Părinţi Duhovniceşti au rânduit ca toţi credincioşii să participe în Biserică la prăznuirea a patru momente importante petrecute în Sfânta şi Marea Joi : spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului Nostru Iisus Hristos. În această seară, în biserici, la slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale Domnului, preoţii citesc cele 12 Evanghelii ale patimilor lui Hristos; acestea reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe drumul crucii.

Spălarea picioarelor ucenicilor - un gest de smerenie

Rememorând evenimentele din Joia Mare, înţelegem măreţia gestului făcut de Hristos care a spălat picioarele ucenicilor Săi, o pildă de smerenie dăruită lor şi nouă. (Ioan 13, 1-17). "După ce le-a spălat picioarele, şi şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: " Înţelegeţi ce v-am făcut? Voi mă numiţi pe Mine Învăţătorul şi Domnul şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pilda, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi." ( Ioan 13, 12-15).

Cina cea de Taină şi Taina Sfintei Împărtăşanii

Când Iisus s-a întâlnit cu ucenicii, ei şi-au dat seama că sufletul Lui era adânc împovărat; deşi nu ştiau cauza, simţeau aceeaşi durere împreună cu El. Când ucenicii s-au adunat în jurul mesei, El a spus pe un ton de profundă tristeţe.

"Am dorit mult să mănânc Paştele acesta cu voi, înainte de patima Mea; căci vă spun, că de acum încolo nu le voi mai mânca până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt-o şi le-a dat lor, zicând: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi, spre iertarea păcatelor". În Evanghelia de la Luca, Domnul Hristos, după ce a rostit aceste cuvinte, a rânduit: "Aceasta să faceţi întru pomenirea mea", cuvinte care sunt considerate un testament al Iubirii Lui Hristos faţă de oameni. După ce a cinat, Iisus a luat paharul, zicând: "Acest pahar este Legea cea Nouă , întru Sângele Meu, care se varsă pentru Voi". (Luca 22, 19-20).

La Cina cea de Taină , el a instituit Sfânta Taină a Împărtăşaniei, prevestind patimile pe care le va îndura.

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani

Tot în Joia Mare, Iisus a rostit rugăciunea din Grădina Ghetsimani, adresată Tatălui Ceresc. Aici era locul cel mai liniştit, preferat de Iisus, când El venea în Ierusalim. În acea noapte, Mântuitorul s-a retras să se roage, lăsându-i pe ucenici să privegheze. Rugăciunea rostită de El în acea noapte este considerată cea mai nobilă dintre toate rugăciunile, prin puterea ei de a ispăşi pentru păcatele lumii. Pentru că, în ruga Sa, Iisus a inclus tot neamul omenesc.

În cele din urmă, după a treia rugă, găsindu-i pe ucenicii Săi tot adormiţi, Iisus le-a zis: Sculaţi-vă, s-a apropiat cel ce m-a vândut! Iisus a intuit că, în timp ce El se ruga cu lacrimi fierbinţi, voind să împlinească voia Tatălui ceresc, Grădina Ghetsimani s-a umplut de soldaţi. Cu toţii s-au îndreptat cu făcliile aprinse spre Iisus. În fruntea lor mergea Iuda.

Iuda, unul dintre cei 12 ucenici ai Domnului Iisus, a venit însoţit de o mulţime înarmată cu săbii şi cu ciomege. Atunci, vânzătorul Iuda a dat un semn de recunoaştere însoţitorilor lui: "Pe care-l voi săruta, Acela este! Puneţi mâna pe el!".

Iuda a folosit această formulă de identificare, sărutul, care este expresia văzută şi simţită a dragostei dintre om şi Dumnezeu. Şi, apropiindu-se de Iisus, Iuda i S-a adresat: "Bucură-Te, Învăţătorule!"; apoi, L-a sărutat pe Iisus, iar acesta i-a zis: "Prietene, pentru ce ai venit?". Atunci, însoţitorii lui Iuda s-au apropiat şi L-au prins, precizează preotul Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţiile românilor, Joia Mare este numită în popor Joi Mari, Joia neagră sau Joimăriţa. În această zi din Săptămâna Pătimilor lui Hristos, potrivit tradiţiei, se împlinesc o serie de datini pentru spor şi sănătate.

În seara acestei zile, creştinii participă la Denia celor 12 Evanghelii. Acum, în multe localităţi din Sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică. După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală. Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea fiecărei dorinţe, se desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri, adică se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 denii.

În Muntenia şi în Oltenia se practică obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.

Tot în aceste zone, se face ultima pomenire din Postul cel Mare pentru rudele plecate în etrnitate. Astfel, în zorii zilei de joi se aprind focuri în curţile gospodarilor şi în cimitire, iar flacăra acestora este întreţinută cu nuiele şi cu ierburi uscate. Aceste focuri aprinse au un simbol foarte precis, care s-a păstrat de-a lungul deceniilor. Ele amintesc de focul făcut de slujitorii arhiereului Caiafa, să se încălzească la el, când apostolul Iuda pregătea prinderea lui Iisus, care se ruga în Grădina Ghetsimani.

În judeţele din Vestul ţării, femeile aduc la biserică pâinea făcută pentru masa de Paşti, pască şi lumânări. Pâinea şi pasca sunt aduse în vase noi, alături de un mămunchi de lumânări. După slujba din ziua de Paşti, pâinea şi pasca, simboluri pascale, se duc acasă şi se consumă de membrii familiei. Lumânările care au rămas după slujba de Paşti se aprind acasă, în timpul anului, când gospodarii aşteaptă să li se împlinească o dorinţă.

În zona Muscelului se pregătesc covrigii speciali cu ou, delicatese care se frământă numai la marile praznice. Covrigii se sfinţesc la biserică şi apoi se împart rudelor apropiate şi săracilor. Covrigii cu ou, un simbol al prosperităţii, aduc spor în gospodăriile în care se pregătesc în Sfânta zi de Joi.

Tot în această zi de Joi se roşesc ouăle. Un ou roşu, vopsit în această zi de Joia Mare, se foloseşte la ritualul spălării feţei cu ou roşu în ziua de Paşti; potrivit tradiţiei, împlinirea acestui ritual aduce sănătate, bunăsporire şi armonie în familie.

Ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul, spune tradiţia.

Pentru fiecare familie, mai poartă noroc iconiţele şi simbolurile religioase pictate pe ouă. De asemenea, ouăle încondeiate cu motive florale (ciuboţica cucului, talpa gâştei, frunza viţei de vie, floarea Paştelui) sau cu păsări ( rândunică şi pui de găină) sunt purtătoare de noroc pentru întreaga familie.