Tradiţii pentru spor şi sănătate în Sfânta Vineri Mare

12 aprilie 2012 18:08   Național
Ultima actualizare:

Acestei zile i se mai spune şi Vinerea Seacă, pentru că vârstnicele respectă datina postului negru Seara ele participă la Denia Prohodului şi iau anafură de la biserică, pentru membrii familiei.

În Vinerea Mare, la prânz, într-o slujbă specială care se oficiază în biserică, se scoate Sfântul Epitaf,o pânză de in sau de mătase, pe care este imprimată icoana înmormântării Domnului. Epitaful se aşează pe o masă, în mijlocul bisericii. Epitaful se întrebuinţează la Prohodul din Vinerea Mare. La slujba Prohodului, după prohodirea Mântuitorului, Epitaful este purtat în procesiune, de un sobor de preoţi şi de credincioşi în jurul bisericii de trei ori. După procesiunea aceasta, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă , unde rămâne până la slujba de Înălţarea Domnului.

În multe localităţi din Multenia, după slujba Prohodului, credincioşii duc acasă o lumânare aprinsă. În casă, se practică un ritual cu această lumânare aprinsă, făcându-se semnul crucii în fiecare punct cardinal al locuinţei.

Tot în această zi, ţin post negru, fără apă şi mâncare, mulţi creştini- tineri şi vârstnici. Există credinţa că postul negru împlinit în Vinerea Mare îi fereşte de boli şi le aduce spor în gospodărie, un an întreg.

De asemenea, cine se spovedeşte şi se împărtăşeşte în Vinerea Mare va primi ajutor de la Hristos pentru rezolvarea problemelor spinoase, până la Paştele următor.

În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici şi nici preparate cu oţet, simboluri ale umilinţelor aduse lui Iisus.

În Vinerea Mare nu se face treabă în gospodărie, nu se coase şi nu se spală rufe.

Vinerea Mare este o zi de reconciliere cu duşmanii, de iertare a persoanelor ranchinoase.

Mai multe