Tradiţii pentru spor şi sănătate la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc la data de 24 iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel din urmă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost ea însăşi o minune, prevestită în profeţiile Vechiului Testament de proorocul Isaia.

Istoricul sărbătorii

Sărbătoarea naşterii sale a fost celebrată de creştini cu mare fast începând cu secolul al IV-lea. Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare profet al Vechiului Testament, pe care-l prăznuim astăzi, face trecerea spre Noul Testament, care-l vesteşte pe Mântuitorul cel Înviat.

Născut în localitatea Ein-Kerem, situată în apropiere de Ierusalim, proorocul Ioan este fiul Elisabetei, verişoara Fecioarei Maria şi al preotului Zaharia. Cei doi s-au rugat la Dumnezeu, ani de-a rândul, să le binecuvânteze viaţa cu un fiu. Fiind înaintaţi în vârstă, Elisabeta şi preotul Zaharia sperau ca ruga lor fierbinte să fie împlinită de Dumnezeu şi prin voia acestuia să se împlinească minunea care să alunge din viaţa Elisabetei ocara nerodirii de prunci. Pentru că, în acea vreme, poporul evreu credea că familia fără copii era blestemată de Dumnezeu. Din această cauză, deseori, nici ofrandele aduse de aceste familii la Templu nu erau primite.

Într-o zi, pe când mulţimea venită la Templu se ruga afară, iar preotul Zaharia trebuia să tămâieze, lângă altar a apărut Arhangherul Gavriil. Acesta i-a adus preotului minunata veste, că va avea un fiu. „Nu te teme Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta , femeia ta, va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan, şi vei avea mare bucurie, şi mulţi se vor bucura, căci el va fi mare înaintea lui Dumnezeu şi se va umple de duhul sfânt încă din pântecele maicii sale". Preotul Zaharia n-a crezut aceste vorbe (Luca 1,20), invocând faptul că şi el, şi nevasta sa erau bătrâni (Luca 1,18). Drept pedeapsă pentru necredinţa lui, Arhanghelul Gavriil i-a mărturisit preotului Zaharia că va rămâne mutut, până când se va împlini vestirea sa, iar Elisabeta va aduce pe lume pruncul cel aşteptat. Şi aşa s-a întâmplat.

În calendarul ortodox, ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul este cinstită într-o zi specială, asemănătoare datei de Naştere a Mântuitorului Iisus şi a Maicii Domnului, Fecioara Maria. În schimb, pentru toţi sfinţii, ziua de prăznuire este orânduită la data trecerii lor la viaţa veşnică. .

„Sfântul Ioan l-a botezat pe Mântuitorul Iisus în apele Iordanului la împlinirea vremii, aşa cum a fost proroocită de profeţii Vechiului Testament. În predicile sale, Ioan, predicatorul-ascet, se adresa mulţimilor, îndemnând la pocăinţă: „Pocăiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor!" Astfel că învăţătura lui de bază era structurată pe aceste cuvinte imperative, care îndemnau la pocăinţă. În memoria creştinătăţii, Ioan Botezătorul este proorocul care a spus în faţa lumii că Iisus este adevăratul Mesia, marele trimis al lui Dumnezeu", a precizat părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.

Ioan Botezătorul a fost trimis de Dumnezeu să vestească venirea lui Iisus. Astfel, Proorocul Ioan şi-a îndeplinit misiunea, botezându-l pe Acesta în apele Iordanului. Potrivit evangheliştilor, după acest eveniment, strălucirea lui Ioan urma să scadă şi a Mântuitorului Iisus să crească. Model de pocăinţă, de înfrânare şi de puritate, Sfântul Ioan, predicatorul ascet, şi-a împlinit misiunea în preajma Iordanului. În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa pentru adulter cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip. Pentru această critică aspră, Irodiada s-a răzbunt crunt şi i-a grăbit moartea.

Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sânziene

Deşi este asociată sărbătorii de pomenire a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în unele zone geografice şi sub denumirea de Drăgaică, îşi are originea într-un străvechi cult solar. În credinţa populară, sânzienele erau preotese ale soarelui, divinităţi nocturne, ascunse prin pădurile neumblate de om. Ele aduc oamenilor bucurii, spor în munca lor, alungând spiritele rele. .

Noaptea magică a Sânzienelor

Potrivit tradiţiei, sânzienele plutesc în aer, dansează şi cântă în noaptea de 23 spre 24 iunie. Tot în această noapte, în mediul rural, oamenii aşteaptă să se deschidă cerurile; este un moment ideal ca ei să ia contact cu rudele şi prietenii plecaţi în lumea de dincolo.

În ajunul sărbătorii de Sânziene, tinerele care cred că magia acestei nopţi le împlineşte dorinţele, îşi pun sub pernă un buchet de sânziene, iar a doua zi merg la un magician să le descifreze visul.

De asemenea, există şi un alt ritual practicat de tinerele care vor să-şi cunoască ursitul: ele pun într-un vas nou, de culoare albă, apă de izvor (adusă în casă în zorii zilei), câteva fire de sânziene şi agheasmă. După ce se spală pe faţă cu apă de izvor, tânăra se roagă ca sânzienele să-l aducă pe cel ursit „pe oglinda apei" din castron. Se spune că cele care respectă întocmai ritualul, îl vor cunoaşte pe viitorul soţ. Ritualurile de Sânziene pot fi împlinite timp de 24 de ore, şi în ziua sărbătorii, până la ora 24..

Îndrăgostiţii care se scaldă în mare sau în apa celui mai mare râu din zona geografică unde locuiesc, vor trăi fericiţi şi nici o vrajă nu-i va despărţi.

Oamenii credincioşi şi generoşi au ocazia să se-ntâlnească cu Sânzienele, fiinţe ireale , numite şi Frumoasele, Sfintele sau Măiastrele. Noaptea ele apar îmbrăcate în veşminte albe, diafane, iar părul lor bălai pluteşte în vânt. Ziua, trupul lor, spune tradiţia, se aseamănă cu nişte fuioare purtate de vânt.

Florile de Sânziene, remedii magice

Sânziana, o floare de câmp, de culoare galbenă sau albă are inflorescenţe cu un miros foarte plăcut, asemănător cu al florilor de tei. Planta este indicată în tratamentul afecţiunilor hepatice, renale, neurologice , dar floarea este folosită şi în tratamentele cosmetice.

În această zi se culeg plantele de leac, care sunt binecuvântate cu puteri tămăduitoare, iar toamna se culeg rădăcinile acestora. De asemenea, roua adunată de pe florile de sânziene are puteri tămăduitoare, fiind un remediu deosebit pentru ochi şi pentru piele.

Sânzienele alungă vrajba şi spiritele malefice

Tradiţia spune că în dansul lor feeric, sânzienele ating holdele şi le dăruiesc rod bogat. Acum ele pătrund în gospodării, binecuvântează tinerele familii cu copiii sănătoşi, iar gospodarilor generoşi cu semenii lor le aduc veşti bune şi spor în tot ce-şi doresc. Tot sânzienele au puterea să alunge spiritele malefice şi vrajba din casele oamenilor.

Coroniţele, un ritul pentru sporul casei

În zorii sărbătorii, fetele şi femeile împletesc coroniţe din nouă fire de sânziene şi tot atâtea de grâu: Cununa respectivă este aruncată pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămâne pe acoperiş înseamnă că cele care le-au împletit vor avea un trai bun în căminul lor sau se vor căsători. Dacă coroana alunecă şi nu rămâne agăţată pe casă este un avertisment pentru cele care le-au împletit. Astfel de coroniţe împletite se agaţă şi la ferestre şi la uşi pentru a aduce spor şi belşug în acele case, pentru a-i apăra pe oameni de ghinioane şi de boli.

Pentru prognoza vremii

Lucrătorii ogoarelor urmăresc starea vremii în ziua de Sânziene. Tradiţia populară spune că dacă plouă de Sânziene, nu este un semn bun. Va ploua încă 40 de zile , iar vremea rea va aduce necazuri oamenilor.

În această zi, după trei luni de cântat ( de la Buna Vestire), Cucul , pasărea oracol, tace. În popor, întâmplarea se numeşte Amuţitul cucului. De-a lungul celor trei luni, cântecul lui s-a implicat în destinul oamenilor. Ei ştiu că, de câte ori cucul cântă în anumite zile, el le vesteşte ceva anume: câte bucurii vor avea, când se vor căsători etc.

O floare de sânziene...

Se spune că în această zi este bine să aducem în casa noastră o floare de sânziene, ca un mesager al norocului. Stropită cu agheasmă , floarea se păstrează la icoane.

După ce se usucă, să purtaţi în portofel o floricică de sânziene oricât de mică. Să fiţi convinşi că norocul nu are să vă ocolească tot anul.