Tradiţii pentru spor şi sănătate pentru Moşii de iarnă

În aceeaşi zi, sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadocia în timpul, împăratului Licinius. Totodată, şi sărbătoarea Mucenicilor este un praznic consacrat cultului strămoşilor noştri.

În lăcaşurile de cult ortodoxe, începând cu data de 9 martie şi până la Săptămâna Patimilor, Biserica Ortodoxă rânduieşte, în fiecare zi de sâmbătă, pomeniri pentru cele mai dragi fiinţe din viaţa noastră: rude şi prieteni, trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului.

Praznicul Moşilor de iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare, când credincioşii au dezlegare să consume lapte, brânză, peşte, ouă, bucate de culoare albă sau care conţin ingrediente de culoare albă. Odată cu Moşii de iarnă începe etapa celor şapte sâmbete dedicate celor răposaţi întru Domnul, etapă care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, prăznuită înainte de Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor lui Iisus.

Pomenirea strămoşilor cei mai îndepărtaţi

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, de la care ştim multe lucruri privind tradiţiile şi obiceiurile religioase, transmise de ei din generaţie în generaţie. Începând cu această sâmbătă a Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi comemoraţi în acest interval revin în viaţa noastră cu cele mai frumoase amintiri, cuibărite în timp, în sufletele noastre.

La aceste comemorări ne întoarcem în timp şi retrăim momentele plăcute alături de rudele şi de prietenii noştri mutaţi la viaţa de Dincolo.

Tradiţii şi obiceiuri

Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima (Sâmbăta lui Lazăr), creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire sunt necesare, mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, fiecare credincios poate să mai ducă la biserică, spre pomenire, şi alte bucate preferate în viaţa pământeană de cei pe care-i comemorează.

Slujba Parastasului pentru cei dragi

„Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După aceasta, urmează slujba Parastasului pentru cei comemoraţi, slujbă care se desfăşurată după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toţi credincioşii din familie care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniţi cei nebotezaţi şi sinucigaşii, care nu au nădăjduit în Învierea lui Hristos.

În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot ziua de sâmbătă face trecerea spre duminică, ziua învierii Sale cu trupul. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne ( 10 martie) şi până la Duminica Tomii (10 mai)", ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1).

Când nu se fac parastase :

În zilele de duminică din timpul anului; În perioada dintre Naşterea Domnului ( 25 decembrie) şi Botezul Domnului (6 ianuarie); De la Lăsata secului de carne (10 martie) şi până la prima sâmbătă din Postul Mare, sâmbăta Sfântului Teodor ( 23 martie); Din sâmbăta Floriilor ( 28 aprilie) şi până la Duminica Tomei (12 mai).

În zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, în perioada Postului Sfintelor Paşti (18 martie-4 mai), se săvârşeşte Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, slujbe speciale de seară care se săvârşeşc în timpul Postului Mare.

Ofrande aduse la morminte

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă, se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. Acum, dar şi în celelalte sâmbete dedicate morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei plecaţi la viaţa de Dincolo prin rugăciuni şi prin ofrande aduse la mormintele acestora: ei le împodobesc mormintele cu flori, aprind lumânări şi tămâie, împart pachete cu alimente şi colivă, sfinţite la slujba de pomenire. Potrivit tradiţiei, pentru cei comemoraţi se împart şi bucatele preferate de aceştia în timpul vieţii lor pământene.