Tradiţii pentru spor şi sănătate pentru Postul Crăciunului
Pe parcursul celor 40 de zile, de la data de 15 noiembrie şi până la 24 decembrie, creştinii postesc ţinând seama de anumite criterii.
Unii postesc din respect pentru vechile tradiţii, alţii cred că Postul îi ajută să fie sănătoşi, în timp ce pentru supraponderali perioada aceasta de ascetism este un prilej de a scăpa de povara kilogramelor în plus.
Există şi postitori care practică fără nici o abatere acest exerciţiu de purificare sufletească şi trupească pentru a întâmpina cu evlavie marea sărbătoare a Naşterii Domnului, pentru că postul adevărat şi desăvârşit are două componente: postul spiritual (sufletesc) care se practică împreună cu cel trupesc (de hrană).
Să respectăm Postul sufletesc
Biserica vorbeşte despre Postul Crăciunului ca despre un post al bucuriei, pentru că el anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. În acest interval de ascetism vesel, credincioşii se roagă pentru liniştea sufletească a întregii familii, pentru iertarea greşelilor făcute cu voie şi fără de voie, pentru rudele şi pentru prietenii aflaţi la ceas de cumpănă, dar şi pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi. Totodată, creştinii participă la slujbele din timpul Postului Crăciunului, slujbe binecuvântate cu o puternică încărcătură emoţională, se sfătuiesc cu duhovnicul lor, se împărtăşec şi aceste momente de evlavie creştină îi ajută să-şi vindece rănile sufleteşti şi trupeşti.
Postul sufletesc înseamnă rugăciunile creştinului pentru sănătatea membrilor familiei, pentru înstrăinarea sa de vorbele şi de faptele rele, pentru lepădarea mâniei, clevetirii, minciunii şi a jurământului mincinos.
Să respectăm Postul trupesc
Această rânduială disciplinară a bisericii impune unele restricţii alimentare timp de 40 de zile, când nu se consumă carne, peşte, lactate, ouă, derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcool.
Postul Naşterii Domnului este cel mai blând post de peste an, pentru că are dezlegări la peşte, la vin şi la untdelemn în fiecare sâmbătă şi duminică, dar şi la alte sărbători:
Prima zi de dezlegare la peşte în Postul Crăciunului este joi, 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului.
Sfinţii părinţi mai acordă dezlegări la peşte> sâmbătă, 30 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, joi, 5 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Sava cel Sfinţit, vineri, 6 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei şi joi, 12 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Spiridon.
Ziua de 24 decembrie, de Ajun a Crăciunului, este o zi de post mai aspru, decât celelalte zile ale Postului. În această zi se ajunează până la ora 15; după această oră, se respectă obiceiul de a consuma anumite preparate tradiţionale: în unele zone ale ţării postitorii mănâncă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Sfântului prooroc Daniel; în alte localităţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aminteşte de Steaua Magilor, care a vestit Naşterea pruncului Iisus.
În paralel cu faptele bune, cu rugăciunea şi cu smerenia, Postul este o modalitate de dobândire a virtuţilor.
Postul Crăciunului este desăvârşit când abţinerea de la mâncărurile de frupt este urmată de efortul de a merge pe drumul virtuţii şi al progresului spiritual.
Durata postului în Bisericile Ortodoxe
Primele dovezi scrise privind respectarea perioadei de înfrânare trupească şi alimentară în timpul Postului Crăciunului au apărut în secolele IV- V, de la Fericitul Augustin şi de la Episcopul Leon cel Mare al Romei, de la care s-au păstrat nouă Cuvântări rostite referitoare la acest post. La început, creştinii nu posteau în acelaşi mod, iar numărul zilelor de post erau diferite în funcţie de zonele geografice. La Sinodul local din Constantinopol, care a avut loc în anul 1166 în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, s-a hotărât ca durata Postului pentru Naşterea Domnului în Bisericile Ortodoxe să fie de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Este obligatoriu postul?
Nutriţioniştii recomandă persoanelor care suferă de diabet zaharat să urmeze doar postul fără carne. În acest caz, un regim restrictiv, lipsit şi de ouă şi de lactate este dificil de urmat de bolnavii de diabet. În acelaşi timp, deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, o dietă bogată în vitamina C protejează venele şi ţesuturile conjunctive, acţionând ca un antioxidant, arată unele studii. Nu este bine să postească lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.
„Biserica Ortodoxă apreciază postul ca terapie pentru imunitatea trupească şi spirituală. În acelaşi timp, prin post ducem lupta cu Cel Rău. Biserica noastră recomandă postul persoanelor care trupeşte au puterea să parcurgă această etapă. În lipsa hranei de dulce, puterea credinţei, manifestată prin rugăciune şi fapte de milostenie, creşte imunitatea credincioşilor care postesc. Celor aflaţi în suferinţă trupească li se recomandă să intensifice momentele de viaţă spirituală prin rugăciuni care să suplinească şi rolul postului", precizează preotul Valentin Fotescu de la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
Cum să postim
Postul este de mai multe feluri:
Postul negru (ajunarea), practicat de persoanele sănătoase, când nu se mănâncă nimic toată ziua ; iar seara se consumă doar legume fierte, fără ulei ( în ajunul Crăciunului). Cei care nu pot urma acest post aspru este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan.
Postul aspru: Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă hrană uscată.
Postul uşor: Se practică atuci când se acordă dezlegare la unele preparate de dulce: peşte, vin şi untdelemn.