Un angajat BEC şi-a găsit rudele decedate pe listele pentru Cotroceni
Mai mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în special cei care nu au în spate partide puternice, au depus semnături false la Biroul Electoral Central (BEC). Legea impune o cifră enormă: 200.000 de semnături de susţinere pentru candidatura la preşedinţie. Unii dintre membrii BEC au dezvăluit pentru „Adevărul“, cu condiţia anonimatului, cele mai grosolane falsuri în acte.
„Fiecare listă de semnături a fost asumată de un reprezentant al candidatului. Practic, acea persoană s-a angajat că semnăturile sunt adevărate. Numai că, în unele cazuri, chiar şi persoanele care au atestat veridicitatea listelor de semnături erau ele însele fictive. Spre exemplu, unul dintre colegii de la BEC care verificau semnături a fost şocat să vadă că el însuşi apărea ca girant al unei astfel de liste pentru unul dintre candidaţi. Evident, el nu strânsese nici o semnătură, nu semnase nici o listă în realitate, pentru că e caz penal. Nici măcar nu fusese contactat de vreun candidat să strângă semnături. Însă există o mafie a bazelor de date şi te poţi trezi că ai semnat pentru un candidat sau că ţi-ai asumat semnăturile în numele lui, aşa cum i s-a întâmplat colegului“, susţin sursele citate.
8 candidaţi au adus semnături false
Nu a fost singurul exmplu scandalos. „Un alt coleg şi-a găsit toată familia pe listele unui candidat. A sunat la fiecare rudă, dar nu semnase nimeni. De altfel, candidatul în cauză a avut aproape jumătate din semnături false. Printre rudele colegului care, chipurile, semnaseră, era chiar şi un unchi decedat. Vă daţi seama cum e să verifici listele unui candidat la prezidenţiale şi să-ţi găseşti rude moarte? Cum vă explicaţi că unii oameni complet necunoscuţi, fără partide care să-i susţină, reuşesc să strângă în câteva zile peste 200.000 de semnături? E imposibil. Cei mai mulţi xeroxează liste de semntăuri, inventează date personale sau, cei mai înstăriţi, cumpără baze de date“, susţine unul dintre membrii BEC pentru „Adevărul“.
BEC a depus plângeri penale la Parchetul General pentru opt candidaţi care au falsificat aproape jumătate din semnături: Viorel Cataramă - Partidul Dreapta Liberală; Miron Cozma - candidat independent; Maria Minea - Partidul Românilor Patrioţi de Pretutindeni; Cătălin Ivan - Partidul Alternativa Pentru Demnitate Naţională; Sebastian Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu - candidat independent; Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Bobby Păunescu - candidat independent.Ce riscă trişorii? Din punct de vedere politic, candidaţii care au falsificat semnături au suferit mici prejudicii de imagine, însă vor putea candida la alegerile prezidenţiale, chiar dacă, potrivit BEC, au trişat la înscriere. Nici din punct de vedere juridic nu riscă mare lucru. Conform procedurii, fiecare foaie cu semnături este garantată de un reprezentant al candidatului, care-şi asumă răspunderea penală că semnăturile sunt adevărate. „Pentru ca un prezidenţiabil să fie tras la răspundere, este necesar ca el în mod direct să fi făcut acele falsuri. Dacă ne uităm către prezidenţiabili, o să observăm că ei se pot prevala întotdeauna de situaţia prin care şi-au angajat persoane care să strângă semnături pentru ei, şi atunci se vor dezice de acuzaţiile de falsificare a declaraţiilor“, susţine avocatul Adrian Cuculis.
Iată ordinea pe buletinele de vot!
Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, sâmbătă, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinele de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Primii cinci sunt Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor şi Viorica Dăncilă, potrivit listei obţinute de MEDIAFAX. Următorii candidaţi pe buletinele de vot sunt: Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu, John-Ion Banu, Mircea Diaconu, Bogdan Stanoevici, Ramona Bruynseels, Viorel Cataramă şi Alexandru Cumpănaşu, conform sursei citate. Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale. Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea tur pe 24 noiembrie. Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.