Un elev din 10 reclamă abuzuri sexuale în școli: „Multe cazuri rămân ascunse: din frică sau rușine. Elevii nu știu întotdeauna că sunt victime!"
Școala ar trebui să fie un loc sigur, în care elevii să învețe și să se dezvolte fără teamă. Realitatea din multe unități de învățământ este însă diferită: unul din zece elevi susține că a fost victima unui comportament sexual nepotrivit din partea unui profesor. Specialiștiii avertizează că numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, pentru că multe victime aleg să tacă din rușine, frică sau din convingerea că nimeni nu le va crede. În spatele ușilor închise, abuzurile continuă să zdruncine încrederea copiilor în sistemul educațional.
„Mulți nu realizează că sunt victime, pentru că agresorul poate manipula situația"
Unul din zece elevi spune că a fost victima unui comportament sexual nepotrivit din partea unui profesor, potrivit celor mai recente date, iar cifra îi îngrijorează pe specialiștii în sănătate mintală și protecția copilului. Psihologul clinician Cătălina Dinu explică faptul că abuzul nu înseamnă doar contact fizic, ci și remarci cu tentă sexuală, mesaje insistente, atingeri nepotrivite sau presiuni emoționale venite din partea unui adult aflat într-o poziție de autoritate.
„Mulți copii nu realizează imediat că sunt victime ale unui abuz, pentru că agresorul poate manipula situația și îi poate face să creadă că exagerează sau că este vina lor”, explică specialistul. Tocmai această relație inegală dintre profesor și elev transformă astfel de situații într-un fenomen extrem de grav și greu de combătut.
De ce aleg elevii să tacă
În multe cazuri, victimele nu spun nimic ani la rând. Frica de a nu fi crezute, rușinea și teama de represalii îi fac pe mulți elevi să păstreze secretul chiar și față de familie. Specialiștii atrag atenția că adolescenții se tem adesea că vor fi judecați sau că situația le va afecta viața școlară. În plus, în unele comunități încă există mentalitatea că profesorul are întotdeauna dreptate, iar elevul este cel care „interpretează greșit”.
Presiunea socială devine și mai mare atunci când agresorul este un profesor apreciat sau influent. De multe ori, victimele preferă să se retragă, să lipsească de la ore sau să suporte în tăcere comportamentul abuziv, doar pentru a evita scandalul și expunerea publică.
Ce trebuie să facă elevii dacă trec printr-o astfel de situație
Psihologul recomandă ca orice comportament care provoacă disconfort, teamă sau presiune emoțională să fie raportat imediat unui adult de încredere. Elevii sunt sfătuiți să vorbească cu părinții, consilierul școlar, dirigintele sau o persoană apropiată care îi poate ajuta să documenteze situația și să depună o plângere.
Specialistul spune: „este important ca victimele să păstreze eventuale mesaje, conversații sau alte dovezi care pot demonstra comportamentul nepotrivit. De asemenea, copilul nu trebuie să rămână singur în fața agresorului și nici să accepte întâlniri private sau discuții care îl fac să se simtă inconfortabil. Tăcerea îl protejează pe agresor, nu pe copil. Cu cât cazul este semnalat mai repede, cu atât șansele de intervenție sunt mai mari”.
De ce continuă astfel de cazuri să existe în școli
Specialiștii spun că fenomenul persistă din cauza lipsei de educație privind limitele personale și comportamentele abuzive, dar și din cauza reacțiilor întârziate ale instituțiilor. În multe situații, semnalele de alarmă sunt ignorate sau tratate superficial pentru a evita scandalurile publice. „Unele școli nu au proceduri clare pentru raportarea abuzurilor, iar victimele ajung să se simtă neprotejate chiar în locul în care ar trebui să fie în siguranță", declară pentru Click! specialistul.
Acesta atrage atenția că abuzatorii profită de autoritatea pe care o au și de vulnerabilitatea elevilor, mai ales în cazul adolescenților care caută validare și sprijin emoțional. Fără educație despre consimțământ, fără mecanisme reale de protecție și fără sancțiuni rapide, astfel de cazuri riscă să continue în tăcere, între zidurile școlilor.