Un măr pe zi ține doctorul departe, dar ce se întâmplă când nu mai știm ce conține mărul? Dr. Dorian Schwartz ne vorbește despre pesticidele din alimente
Într-o perioadă în care medicina vorbește tot mai mult despre prevenție, longevitate și responsabilitate față de propriul corp, se pune întrebarea: cât de bine știm ce ajunge, de fapt, în farfuria noastră?
Un studiu realizat de Departamentul de Longevitate al Spitalului Romgermed a analizat produse alimentare consumate frecvent, urmărind parametri relevanți pentru siguranța alimentară, precum reziduurile de pesticide, nitrații și nitriții. Dr. Dorian Schwartz, directorul spitalului ne explică într-un interviu exclusiv ce a relevat studiul. Nu este o campanie despre frică, ci despre cunoaștere!
Click!: Domnule Dr. Schwartz, de ce ați ales să vorbiți despre pesticide și reziduuri în contextul medicinei longevității?
Dr. Dorian Schwartz: Copil fiind, am auzit de nenumărate ori expresia: „Un măr pe zi ține doctorul departe”. Era una dintre acele lecții simple pe care le primeam fără să le punem la îndoială. Mărul era simbolul sănătății, al naturii și al alimentației corecte.
Dar astăzi, un măr nu mai este doar un măr.
Are un sol în care a crescut, o apă care l-a hrănit, tratamente agricole, depozitare, transport și un întreg lanț logistic până ajunge în mâna consumatorului.
Dacă recomandăm un aliment pentru sănătate, avem obligația să înțelegem și această poveste.
Click!: Ce anume ați urmărit prin aceste analize?
Dr. Dorian Schwartz: La Departamentul de Longevitate din cadrul Spitalului Romgermed nu analizăm doar organismul pacientului. Încercăm să înțelegem și mediul care îl construiește. Iar alimentația este una dintre cele mai importante forme de expunere biologică repetată din viața unui om. Mâncăm de câteva ori pe zi, în fiecare zi, timp de zeci de ani. Ar fi surprinzător să credem că acest lucru nu contează.
De aceea, am vrut să vedem mai clar ce ajunge în farfuria pacienților noștri: reziduuri de pesticide, nitrați, nitriți și alți parametri care pot avea relevanță pentru sănătatea pe termen lung.
Nu putem spune generic „consumați fructe și legume” fără să ne întrebăm ce conțin
Click!: Nu este suficient să le spunem pacienților să consume fructe și legume?
Dr. Dorian Schwartz: Nu. Nu mai este suficient. Nu putem spune generic „consumați fructe și legume” fără să ne întrebăm ce conțin acele fructe și legume. Noi nu facem recomandări fără fundamentare medicală, științifică și legislativă. Dacă îi recomandăm unui pacient un anumit tip de alimentație, trebuie să înțelegem cât mai bine calitatea alimentelor pe care se bazează acea recomandare. Pacientul modern nu trebuie doar să mănânce corect. Trebuie să înțeleagă ce înseamnă „corect”.
Click!: Cum intervine legislația europeană în această discuție?
Dr. Dorian Schwartz: Trebuie să ținem cont de faptul că o mare parte dintre produsele alimentare disponibile pe piață provin din import. Din păcate, sunt încă foarte puține produsele provenite de la producători locali în raport cu volumul alimentelor importate, ceea ce face cu atât mai importantă monitorizarea și verificarea parametrilor de siguranță alimentară.Uniunea Europeană are unele dintre cele mai stricte standarde din lume privind reziduurile de pesticide. Există limite maxime admise, numite MRL-uri, stabilite pentru diferite combinații dintre pesticide și produse alimentare. Atunci când nu există o limită specifică, se aplică o valoare implicită de 0,01 mg/kg.
Aceste standarde există pentru protecția consumatorului și sunt rezultatul unor evaluări științifice complexe. Dar întrebarea firească este: ceea ce ajunge pe masa noastră respectă aceste standarde? Știm cu adevărat ce cumpărăm și ce consumăm? Aici intervine rolul medicinei responsabile: să aducă date, nu presupuneri.
Click!: Vorbiți despre o schimbare de mentalitate?
Dr. Dorian Schwartz: Da. Pacientul informat nu întreabă doar câte calorii are un aliment. Întreabă de unde vine, cum a fost cultivat, cum a fost transportat și ce conține cu adevărat.
În Okinawa, una dintre regiunile cunoscute pentru longevitate, există principiul „Hara Hachi Bu” — să te oprești din mâncat înainte să fii complet sătul. Dar eu cred că lecția profundă nu este doar cât mâncăm, ci cât de conștienți suntem de ceea ce mâncăm. În momentul în care înțelegi traseul unui aliment, alimentația încetează să mai fie un reflex și devine o alegere conștientă.
Oamenii nu trebuie să renunțe la fructe și legume
Click!: De ce considerați că aceste informații sunt atât de importante pentru pacienți?
Dr. Dorian Schwartz: Pentru că nu toți oamenii răspund la fel la aceeași expunere alimentară. Un adult sănătos și un copil de câteva luni nu au aceeași capacitate biologică de a gestiona anumite substanțe. Tocmai de aceea medicina modernă vorbește despre vulnerabilitate, nu doar despre expunere.
Gândiți-vă la un părinte care își hrănește copilul cu cele mai bune intenții. Alege legume, fructe, salate și produse pe care le consideră sănătoase. Și are dreptate să facă acest lucru.
Legumele și fructele reprezintă una dintre cele mai importante surse de fibre, vitamine, minerale și compuși bioactivi care susțin sănătatea pe termen lung.
Dar tocmai pentru că sunt atât de importante, cred că merită să le înțelegem cât mai bine.
De exemplu, anumite categorii de populație, precum sugarii și copiii foarte mici, sunt mai sensibili la expunerea excesivă la nitrați și nitriți. Organismul lor nu este complet maturizat, iar mecanismele de protecție și detoxifiere nu funcționează încă la capacitatea unui adult.
Acesta este unul dintre motivele pentru care există recomandări speciale pentru alimentația copiilor și standarde stricte privind siguranța alimentară. Nu spun asta pentru a speria părinții. Dimpotrivă. Spun asta pentru că informația corectă îi ajută să facă alegeri mai bune.
La Departamentul de Longevitate am început să analizăm efectiv produse alimentare, prin intermediul unor laboratoare de înaltă performanță, evaluând reziduuri de pesticide, nitrați și nitriți, pentru a înțelege mai bine ce ajunge în farfuria pacienților noștri. În timp, intenționăm să extindem această abordare și să construim o imagine cât mai completă asupra alimentației reale a pacienților care ne trec pragul.
Dacă analizăm sângele pacientului pentru a înțelege ce se întâmplă în interiorul organismului său, de ce să nu analizăm și alimentele care intră zilnic în acel organism?
Aceasta este logica proiectului nostru. Și cred că există o veste bună în toată această discuție.
Oamenii nu trebuie să renunțe la fructe și legume. Din contră. Ar trebui să consume mai multe. Există producători extraordinari, ferme locale responsabile și surse excelente de alimente de calitate. Trebuie doar să avem răbdarea să le identificăm. Iar dacă noi, ca medici, putem contribui la acest proces prin informație, educație și evaluări obiective, atunci cred că ne îndeplinim una dintre cele mai importante responsabilități.
Pentru că rolul nostru nu este doar să tratăm boala atunci când apare. Rolul nostru este să îi ajutăm pe oameni să facă alegeri mai bune înainte ca boala să apară.