Va da Klaus Iohannis undă verde bugetului pe 2017 ?

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) se reuneşte, astăzi, începând cu ora 12.30, într-o ședință care se anunță cu scântei, pentru a aproba bugetele instituţiilor care ţin de siguranţă naţională. Avizul CSAT este obligatoriu şi este nevoie de unanimitate din partea membrilor CSAT pentru un aviz pozitiv

Potrivit adevărul.ro,legea de funcționare a CSAT este clară: instituția ”avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale“. În această categorie intră serviciile secrete, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi alte instituţii subordonate. Ședința a fost convocată de președintele Klaus Iohannis după ce Guvernul a tăiat bugetele SRI, SIE, STS şi SPP cu aproximativ 10%. Disputa a fost amplificată de preşedintele PSD Liviu Dragnea. „Nu va fi nicio surpriză. Sunt sigur că preşedintele nu va fi de acord să se avizeze bugetele respective. Surpriza ar fi să fie de acord. Aici este vorba de un aviz consultativ, dar răspunderea este a Parlamentului pentru a decide cum va arăta bugetul României”, a spus Liviu Dragnea. Însă Legea de funcţionare a CSAT îl contrazice pe liderul PSD: avizul este obligatoriu. „În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare“, arată articolul 3 din Legea de funcţionare a CSAT. Problema e că, în CSAT, orice hotărâre se adoptă prin consens. Miniştrii vor fi tot timpul de partea premierului, în timp ce şefii serviciilor secrete vor fi de partea preşedintelui. Aşadar, vor ajunge preşedintele şi premierul la o înţelegere în condiţiile în care s-au contrat public până acum? Există două scenarii pozitive: preşedintele cedează şi acceptă diminuarea bugetelor instituţiilor de securitate sau premierul cedează şi majorează sumele alocate. Pe de altă parte, cei doi lideri politici pot continua răfuială, dar se ajunge la un război de durată. Spre exemplu, Grindeanu poate ignora avizul CSAT şi, după ce îl aprobă în Guvern, va trimite întreg bugetul ţării în Parlament, pentru a fi votat. Numai că bugetul este o lege, iar orice lege ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Iar şeful statului o poate contesta la Curtea Constituţională, tocmai pe motiv că nu a primit avizul obligatoriu al CSAT, un argument puternic. Până la o eventuală decizie a CCR va mai trece cel puţin o lună, timp în care România nu va avea un buget, dar cu siguranţă nu vor lipsi atacurile între Preşedinţie şi Guvern. În acest meci politic, şeful statului poate acuza Guvernul că pune în pericol siguranţa naţională, prin alocări insuficiente de fonduri, iar liderii PSD vor arăta cu degetul spre Cotroceni când vor fi întrebaţi de ce nu avem buget pe 2017, deşi vor fi trecut mai bine de două luni din noul an