Va fi un an fără vară, ca în 1816?

Nu este prima oară când ninge primăvara, ca în acest an. S-a mai întâmplat şi în trecut. Dar acum ne sperie aglomeraţia de fenomene extreme care ne-au lovit din toate părţile, în acelaşi timp: ninsori abundente, vânt turbat, temperaturi extrem de scăzute, ploi îngheţate, inundaţii. Se repetă ”anul fără vară” din 1816?

Vineri va fi o zi grea pentru români. Ne loveşte din plin viscolul, iar temperaturile vor fi mult mai scăzute decât ar fi fost normal. Ne întrebăm cu îngrijorare: ce urmează? Cea mai dramatică iarnă a Omenirii a fost în 1816. A fost denumit ”Anul fără vară” pentru că în Emisfera Nordică, în lunile mai, iunie şi iulie, a nins mai mult ca iarna, iar oamenii nu au văzut soarele tot anul.

Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Oamenii de ştiinţă cred că a fost vorba despre mai multe fenomene suprapuse. Pe de o parte, s-a înregistrat un minim istoric al activităţii solare, la care s-a adăugat efectul de iarnă vulcanică provocat de o serie de erupţii care avuseseră loc în anul precedent, 1815. Atunci, s-a produs erupţia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternică înregistrată vreodată în istorie. Erupţia a aruncat în aer o cantitate uriaşă de cenuşă, care a întunecat cerul, împiedicând razele soarelui să ajungă pe Pământ. Lipsit de căldura astrului, pământul n-a mai rodit şi s-a instalat o foamete puternică în toată Emisfera Nordică a planetei, acolo unde norul de cenuşă, ajuns în primăvara şi vara anului 1816, a produs o modificare drastică a climei estivale.

Efectele cele mai puternice s-au resimţit în partea estică a SUA, în regiunea de răsărit a Canadei, în vestul Europei. Verile plăcute din aceste ţinuturi, cu temperaturi de 20-25 de grade, au fost înlocuite de iarnă în toată regula. În lunile mai şi iunie 1816, îngheţuri neaşteptate au distrus cea mai mare parte a culturilor. La începutul lunii iunie, a nins în statele americane New York şi Maine, iar în oraşul canadian Quebec, stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm. În iulie şi august, americanii puteau vedea gheaţă pe suprafaţa râurilor şi a lacurilor. Recoltele au fost compromise, au apărut epidemiile, iar mortalitatea a crescut. În India şi China au fost ploi în cantităţi uriaşe, urmate de inundaţii şi o epidemie de holeră.

”Într-adevăr, în 1816 Soarele a avut o activitate scăzută. Se întâmplă acest fenomen o dată la 11 ani şi durează 3-4 ani. De aceea, s-a asociat frigul de pe Terra cu activitatea scăzută a Soarelui. Acum, ne aflăm tot la un minim de activitate solară, care a început anul trecut”, ne-a explicat Adrian Şonka, coordonatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti. 

«Iarna s-a decalat cu o lună»

Şi meteorologii au o explicaţie pentru ceea ce se întâmplă. ”Nu este pentru prima dată când ninge viscolit în luna martie. Să ne amintim că anul trecut am avut episoade similare în luna aprilie. Noi toţi am observat că iarna din ţara noastră s-a decalat cu o lună. Tot mai des primele fenomene de iarnă apar în ianuarie şi nu în decembrie cum ar trebui. De asemenea, în ultimii 20-30 de ani, am observat că se produc fenomene meteo mult mai puternice decât erau odată. Dacă se repetă «Anul fără vară»? Ar fi posibil dacă va fi o erupţie vulcanică în Inelul de Foc al Pacificului, capabilă să arunce cenuşa vulcanică în stratosferă”, ne-a explicat şi Viorica Dima, meteorolog ANM.