Vamaioţi în orice anotimp
Îndrăgostiţi de valuri şi de răsărit! Vama Veche, poate cel mai căutat loc de pe litoralul nostru, are muşterii şi după încheierea sezonului turistic. Chiar şi în octombrie, câţiva nostalgici nu se îndură să-şi ia rămas bun, aşa că rămân să facă plimbări lungi pe nisip şi să facă poze cu care să-i bucure pe vamaioţii de pretutindeni.
Răsăritul îl întâmpină pe plajă, ascultând Bolero de Ravel, apoi cutreieră malul mării în lung şi-n lat! Popasul se face la Bolo, singurul local rămas deschis în Vama Veche. Alături de soţia sa, Sanda, Ioan Ciobotaru (67 ani), consilier juridic din Râmnicu-Vâlcea, a descoperit locul fermecat în urmă cu 15 ani, când Mircea, fiul lor cel mare, i-a luat la Vamă. Nici nu se gândeau soţii Ciobotaru că îşi vor găsi locul de suflet tocmai la 440 de kilometri de casă. „Am intrat în altă lume şi în ea am rămas. Gata cu orice altceva, aici ne-am simţit în apele noastre. A fost dragoste la prima vedere “, râde Ioan.
Acum, că sunt pensionari, Ioan şi Sanda vin în Vamă cam de câteva ori pe an şi stau perioade de câte 10 - 12 zile, scrie adevarul.ro. Sunt pasionaţi de fotografie, aşa că grupurile de vamaioţi sunt alimentate în permanenţă, pe reţelele sociale, cu imaginile surprinse în toate anotimpurile. Sărbătorile de iarnă le-au făcut aici, iar primul răsărit de soare din 2018 l-au întâmpinat pe malul mării, conform tradiţiei, pe acordurile lui Maurice Ravel - faimosul Bolero, aşa cum răsună vara, de “La Stuf”.
Acum a explodat Vama în ei, după cum povestesc, amuzaţi, sexagenarii. „Acum, Vama e alta doar la suprafaţă. Dar Vama profundă, în esenţa ei, cu spiritul ei energizant, cu voia bună, cu zâmbetele – este la fel pentru cei care o cunosc cu adevărat. O iubesc din tot sufletul, ne privim în ochi şi e ceva formidabil“, adaugă Ioan.
Cu ţinuta lui de hippiot, Benny zis „Vama Veche“ face parte din peisaj. Îl recunoşti pe loc, mai ales că apare însoţit mereu de câini. E pictor, s-a născut la Bucureşti şi a emigrat în Israel, cu părinţii, în 1964. În 1992 a revenit în România pentru trei săptămâni şi a rămas aici. „Am descoperit Vama călătorind dinspre Balcic spre Bucureşti. Am fost frapat de lumina ei specială de la răsărit, de la apus - nicăieri nu am întâlnit-o. Este un spaţiu al sufletului. Din 1999 vin regulat, este casa mea de vară. Locuiesc la rulote, în spatele Arcăi, unde sunt căsuţe cu terase, verdeaţă şi trandafiri. Un mic sătuc în plină Vamă“, povesteşte Benny. “În Vamă nu mai contează vârsta. Îmi plac oamenii Vămii, îmi place şi Vama când e pustie. Tânjesc după Vamă când sunt la Vamă“, explică Benny sentimentul care-l ţine legat de acest loc. “Cine iubeşte Vama o iubeşte pentru ea. Este o claritate în lumină şi în aer, aş fi sinucigaş să plec acum“, încheie pictorul.