Ziua în care sunt sfinţite plantele de leac

La 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci a Domnului. Aceasta este cea mai veche şi cea mai importantă dintre sărbătorile credincioşilor ortodocşi, consacrată cinstirii Sfintei Cruci, iar de ea sunt legate o mulţime de tradiţii.

An de an, la data de 14 septembrie creştinii  celebrează descoperirea Sfintei Cruci în anul 335, cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos pe Muntele Golgota. Împărăteasa Elena a fost trimisă de fiul său, împăratul Constantin, să găsească crucea pe care a pătimit Iisus.

Sărbătoarea este cinstită prin post

Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea împărătească în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.

Azi începe culesul viilor

De Ziua Crucii, în unele zone viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. 

Se împart ofrande 

În ziua praznicului, credincioşii sfinţesc la biserică căni noi pline cu miere şi lapte; de toarta lor se leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Nu se culeg strugurii lui Dumnezeu

Strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. Aceştia sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi, de aceea, în limbaj popular se numesc  „Strugurii lui Dumnezeu”. De asemenea, se păstrează tradiţia ca în podgorii  să se aprindă focuri, şi podgorenii să sărbătorească rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură. De asemenea, în această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Se sfinţesc plantele magice

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor, pentru a le ocroti de boală. 

Prognoze meteorologice

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că va fi vreme rece. Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va  cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă. 

Un talisman norocos

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.