Nemții au origini dacice? Ce scrie într-un manuscris de pe vremea lui Vlad Țepeș
Un istoric din Târgoviște, scriitor și autor al mai multor lucrări despre Vlad Țepeș, a scos la lumină un manuscris din secolul al XV-lea despre viaţa domnitorului muntean. Lucrarea era deținută de Vatican și unele voci susțin că ar fi consemnată ideea că nemții ar fi de origine dacică.
Documentul are peste 200 de pagini și este scris de episcopul Niccolo de Modrussa, în latină. El a fost descoperit de istoricul Vasile Lupșac în 2015 și de atunci nimeni nu a reușit o traducere complete a manuscrisului. Modrussa a fost un trimis special al Papei Pius al II-lea, însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş, după arestarea acestuia de către Matei Corvin.
Istoricul târgoviștean Vasile Lupaşc a încercat să traducă acest document cu ajutorul mai multor specialişti, vorbitori de limbă latină veche, dar nu a reușit. Trimisul Papei spune în document că nemţii ar fi de origine dacică, ceea ce ar răsturna multe manuale de istorie.
„Am luat legătura cu mai mulţi istorici, fini cunoscători ai limbii latine, dar niciunul nu a avut timp şi energie pentru un astfel de proiect. Despre pomenirea germanilor în relaţia cu Zalmoxis şi o posibilă origine dacică nu vreau să mă pronunţ. Există mai multe teorii. Prima pleacă chiar de la titlul lucrării: De Bello Gothorum. Principala teorie face referire la o confuzie între termenii de got şi get, dar această confuzie pare că se adânceşte în textul manuscrisului. Alte teorii, pe care nu mă hazardez să le menţionez în detaliu, vorbesc chiar despre o origine comună geto-germană”, spune Vasile Lupaşc.
Istoricii: „Doamne ferește!”
Această teorie nu este acceptată de către istoricii de la Curtea Domnească din Târgovişte. „Doamne fereşte, nici măcar nu există ca teorie. E o prostie lucrul ăsta. Să facă public manuscrisul (n. red. Vasile Lupaşc) şi sunt convins că vor sări mulţi traducători de limbă latină în limba română care vor spune ce scrie acolo. Au trecut mulţi ani de când a fost descoperit acest manuscris şi ar trebui să îl vedem cu toţii”, spune Florin Petrică, istoric la Curtea Domnească din Târgovişte.