Noul Cod al muncii loveşte în afacerile sindicaliştilor

Noul Cod al muncii poate afecta „afacerea" de 150 de milioane de euro a liderilor sindicali. Cam aceasta este suma care intră lunar în buzunarul marilor confederaţii de la angajaţii membri de sindicat.

Citeşte şi:

4 mituri false despre Codul muncii

Uite cum arată Codul muncii în alte ţări

Miliardarii mari angajatori susţin Codul Muncii

Liderii sindicali, puşi la respect de noul Cod al muncii

În noul Cod se introduce, practic, un element nou, anume că, în lipsa unor organizaţii sindicale, reprezentanţii angajaţilor să poată negocia direct contractele de muncă, fără a mai avea nevoie de pumnul în masă al liderilor de sindicat.

Este elementul de care se tem sindicaliştii, anume că dispariţia negocierilor colective va slăbi foarte mult influenţa liderilor sindicali.

Până acum, confederaţiile negociau contractele la nivel naţional, federeaţiile pe cele la nivel sectorial.

Or, faptul că angajaţii, care se pot asocia inclusiv în sindicate mai mici pe întreprindere, îşi pot negocia singuri cu angajatorul condiţiile de muncă, este de natură să scoată din joc marii lideri actuali.

Tot noul Cod îi coboară pe şefii de organizaţii sindicale pe poziţie de egalitate cu oricare alt angajat şi, pentru prima dată, aceşti lideri pot fi şi ei concediaţi pe baza neîndeplinirii criteriilor de performanţă. Ei nu vor mai avea imunitate nici pe durata mandatului, nici pe următorii doi ani de la încetarea acestui mandat.

Iată care le sunt averile

Cea mai deranjantă problemă pentru marii lideri sindicali nu este aceea a modificărilor la Cod - unele care, de fapt, nici nu au fost făcute deocamdată - ci alta, aceea a obligativităţii publicării averilor personale.

Opoziţia tocmai le-a făcut pe plac şi a depus la Parlament modificări la lege, în sensul scoaterii liderilor sindicali de pe lista celor care trebuie să îşi facă publice averile.

Marius Petcu are «bloc» în Bucureşti

Marius Petcu, liderul Federaţiei Sanitas şi preşedintele CNSLR Frăţia, pare a fi cel mai înstărit dintre sindicalişti. Acesta are un teren în Teleorman, trei în Bucureşti şi Ilfov, unul în Snagov, un apartament în Bucureşti, o casă de vacanţă în Ilfov şi o vilă cu trei etaje în Bucureşti.

Petcu încasează  anual 129.998 de lei de la Sanitas, 86.781 de la CNSLR Frăţia, 86.781 de la Ordinul Asistenţilor Medicali, dar şi 35.432 de lei de la Realitatea Media.

Vasile Marica are vilă în Otopeni

Liderul SED LEX, cel care este implicat în scandalul şpăgilor din vămi, are în oraşul Otopeni o vilă de toată frumuseţea.

Pe lângă aceasta, în declaraţia de avere mai are trecut un apartament în Bucureşti, cumpărat printr-un credit imobiliar de 150.000 de euro. Anual încasează circa 90.000 de lei de la sindicate.

Dumitru Costin stă în centrul Capitalei

Preşedintele Blocului Naţional Sindical stă într-un apartament de 91 mp, din zona Parcul Carol, la doi paşi de centrul Capitalei. Anual, Dumitru Costin încasează bani din şase locuri diferite, cel mai mult fiind de la BNS, circa 160.000 de lei. De la CNAS, FRF sau Realitatea Media, lui Costin îi mai intră în cont circa 82.000 de lei.

Ion Popescu: trei case şi un apartament

Ca preşedinte la Meridian, Ion Popescu a încasat lunar 6.876 de lei, iar ca preşedinte al unei confederaţii miniere a luat anul trecut 39.266 de lei. În declaraţia de avere, el figurează cu trei terenuri intravilane, un apartament şi trei case, toate în Bucureşti.

Vasile Lincu are sindicatul la el acasă

Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex", are un apartament în centrul Bucureştiului, un autoturism Audi A6, 20.000 de euro la bancă şi câştigă anual circa 55.000 de lei de la sindicat. Ciudat este că adresa sindicatului coincide cu cea a apartamentului în care locuieşte acesta.