Ortodocşii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul

Pentru creştinii ortodocşi de stil vechi, sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile. Casele gospodarilor păstrători ai vechiului rit au răsunat ieri a sărbătoare. În timp ce restul arădenilor au celebrat Boboteaza, sârbii, ruşii, lipovenii şi ucrainienii din judeţul nostru au aprins ceea ce pentru ei reprezintă, înainte de toate, tăria credinţei: badniacul.

„Substitut al bradului la ortodocşii de rit nou, badniacul, un trunchi de stejar, reprezintă în primul rând simbolul credinţei noastre, tăria ei. Acesta este aprins în fiecare an de Ajunul Crăciunului în curtea bisericii pentru a simboliza căldura sufletească şi spirituală a tuturora”, mărturiseşte părintele protopop Ognean Plavsici, părintele spiritual al Bisericii Ortodoxe Sârbe cu hramul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Arad.

Încă din cele mai vechi timpuri, în comunităţile sârbeşti, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi, bărbaţii merg în pădure şi taie trunchiul de stejar care va deveni badniac, rolul gazdei fiind atribuit preotului satului.

Obiceiuri păstrate de sârbii ortodocşi din Arad

Deşi pregătirile de Crăciun la ortodocşii de rit vechi încep cu patru zile înainte, masa specifică acestei sărbători abundă de mâncăruri de tot felul.„De Ajun, după Vecernie şi arderea badniacului, obişnuim să servim enoriaşilor mâncare de post, care constă în varză, fasole şi salată orientală. La toate acestea mai adăugăm şi tradiţionala ţuică fiartă”, declară părintele Ognean Plavsici.

Şi în 2010, pe o ploaie torenţială, aproape 200 de persoane au participat la Vecernia de Ajunul Crăciunului la Biserica Ortodoxă Sârbă cu hramul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Arad, acolo unde copiii au spus poezii şi au cântat colinde în jurul focului badniacului.

Crengile badniacului se împart

În ceea ce priveşte Crăciunul propriu-zis, astăzi, la liturghia de dimineaţă, au fost împărţite crengile din stejarul adus în curtea bisericii, care le vor da credincioşilor sănătate, tărie şi putere până la Crăciunul viitor.