Penicilina săracului, pentru toţi românii

În anul 2010, modul de compensare a medicamentelor se va modifica din nou. Astfel, din bugetul asigurărilor sociale de sănătate se vor putea deconta mai multe medicamente, dar foarte ieftine şi depăşite ca efect terapeutic, după cum spun medicii. Schimbarea este prevăzută în proiectul de contract-cadru al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), supus dezbaterii publice până pe 31 martie şi care va fi aprobat prin hotărâre de Guvern după avizul Ministerului Sănătăţii.

Principala modificare în ceea ce priveşte decontarea medicamentelor este că se va trece de la compensarea celui mai ieftin generic la compensarea pe clasă terapeutică. Cu alte cuvinte, la un medicament prescris, CNAS nu va mai compensa cel mai ieftin produs care conţine aceeaşi substanţă activă, ci va acoperi doar preţul celui mai ieftin leac dintr-o largă clasă terapeutică. În aceste condiţii, pacienţii vor avea două opţiuni: fie vor plăti mult mai mult pentru medicamentele compensate, fie vor fi trecuţi pe tratamente mai ieftine, compensate de CNAS.

Antibiotic vechi pentru microb nou

Să luăm un exemplu concret. Presupunem că, pentru o infecţie serioasă, medicul de familie ne prescrie Amoksiklav, un antibiotic mai nou şi mai bun. În farmacii, o cutie cu 14 pastile costă 26,35 de lei. La această oră, potrivit regulilor Casei, din preţul medicamentului ni se compensează 90% din preţul celui mai ieftin antibiotic care conţine aceeaşi substanţă activă (amoxicilină cu acid clavulanic). Practic, la farmacie vom mai plăti 12,26 de lei. Conform noului contract-cadru, la acelaşi medicament prescris - Amoksiklav -, Casa ne va deconta cel mai ieftin antibiotic din aceeaşi clasă terapeutică.

„Acesta este penicilina, care a fost descoperită acum câteva zeci de ani şi care nu mai are acelaşi efect pentru că între timp au apărut sute de alţi microbi şi virusuri", ne explică dr. Dan Pereţianu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor. Cea mai ieftină penicilină costă 2,93 de lei, deci pacientul are două şanse: ori plăteşte încă 23,7 lei pentru Amoksiklav, ori ia penicilina ieftină. „Microbii au evoluat foarte mult şi mai mult ca sigur că penicilina nu va face faţă unei infecţii produse de nişte agenţi din generaţia nouă, care sunt mult mai rezistenţi", explică dr. Pereţianu.

Nevoiţi să-şi schimbe tratamentulDan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), susţine că măsura CNAS va afecta mai ales pacienţii care sunt nevoiţi să rămână pe aceeaşi schemă de tratament şi care vor fi obligaţi la o coplată pentru medicamentele prescrise pe reţetă.

Astfel, aceştia vor plăti în medie cu 40% mai mult pentru medicamente. În această situaţie sunt peste 5,5 milioane de pacienţi români cu boli cronice. Patologiile cele mai afectate de măsura CNAS vor fi, potrivit ARPIM, bolile cardiovasculare, ulcerul şi reumatismul.

CNAS spune că va fi mai eficient

Pe de altă parte, reprezentanţii CNAS susţin că în acest mod pacienţii vor putea accesa un act medical de calitate. Bolnavii care vor dori gratuitate vor avea parte doar de eficacitatea minimă a serviciilor.

„Acum, compensarea medicamentelor se face raportat la substanţa activă sau Denumirea Comună Internaţională (DCI). Din acest motiv, în România se compensează orice DCI. Medicii sunt tentaţi să prescrie DCI-uri cât mai scumpe", a spus Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

Preşedintele Casei de Sănătate recunoaşte că există posibilitatea ca unele persoane să-şi schimbe tratamentul din cauză că nu-şi vor permite să plătească în plus, dar susţine că cel mai ieftin care va fi compensat are exact acelaşi efect terapeutic cu cel mai scump.

„Dacă vor dori să continue cu produsul pe care l-au primit compensat până la schimbarea listei, atunci vor plăti", a mai spus preşedintele CNAS. În opinia lui Duţă, oamenii ar trebui să înţeleagă faptul că noile medicamente compensate mai ieftine au acelaşi efect terapeutic şi că, având preţuri mai mici, costurile tratamentelor vor scădea.

La extreme

România are cel mai mic preţ la medicamente din Europa, susţin conducătorii CNAS, care adaugă că avem şi cel mai mare consum de medicamente scumpe. „Numai România utilizează 70 la sută medicamente scumpe şi 30 la sută ieftine", susţine Lucian Duţă, preşedintele CNAS. Preşedintele CNAS a desemnat o comisie de experţi, din care nu vor lipsi producătorii de medicamente, care va lucra la realizarea listelor de compensate.

Directorii de spital vor da socoteală pacientului

Şi legea malpraxisului se modifică prin noul contract-cadru. Pacienţii care au fost victimele unei erori medicale vor primi un răspuns din partea directorilor spitalelor în care au fost internaţi. Prin acest proiect, furnizorii de produse şi servicii medicale ar putea fi obligaţi să comunice orice informaţie solicitată de către persoana care se consideră victima unui act de malpraxis.

De asemenea, la dezbaterile comisiei de malpraxis va participa şi un reprezentant al societăţii de asigurări. Va exista şi posibilitatea legală ca părţile implicate să se împace, fără a mai fi nevoie de intervenţia instanţelor de judecată.

Colegiul Medicilor respinge anumite prevederi introduse în contractul-cadru. Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, susţine că unele capitole ale contractului afectează grav activitatea medicilor de familie şi a celor specialişti.

Farmacii de familie pentru bolnavii cronic

O altă noutate prevăzută în contract sunt farmaciile de familie. Cu alte cuvinte, toţi bolnavii cronic, care primesc medicamente gratuite, se vor înscrie pe lista unei farmacii de la care îşi vor lua tratamentul. „Farmacia de familie se adresează strict bolnavilor cronic care primesc tratamente prin programele naţionale de sănătate. Farmacistul va înscrie în baza lui de date respectivul bolnav, iar noi avem un control asupra consumului de medicamente. În prezent, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu are niciun control asupra consumului, respectiv prescrierilor, întrucât nu există registre naţionale în bolile cronice", a declarat Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

Autorităţile susţin că fără un registru naţional pentru fiecare boală există riscul ca numele unui pacient să fie folosit pentru deconturi ilegale. Farmacia de familie va avea obligaţia să îi asigure, lunar, bolnavului înscris pe listă medicaţia prevăzută prin contract. Astfel, se asigură continuitatea tratamentului bolnavului cronic şi se elimină fraudele din sistem.