Alergiile, neplăcerile sezonului de primăvară

Alergia este o reacţie anormală, exagerată a sistemului imun al unei persoane la contactul cu anumite substanţe sau alergene ce se găsesc în alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reacţii alergice se produc la nivelul pielii, mucoaselor, căilor respiratorii şi al tubului digestiv.

Din ce cauze apar alergiile?

Alergiile pot apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent se dezvoltă în perioada copilăriei. Acestea sunt produse de substanţe provenite din mediul extern care pot intra în contact cu organismul uman pe mai multe căi. Fie pe calea aerului, prin inhalare (polen, fumul de ţigară, acarienii din praful de casă, păr de animale, spori de mucegai, poluare atmosferică etc.), fie prin contact fizic, determinând o reacţie alergică locală (latex, cosmetice, fibre sintetice, diferite metale - nichel, medicamente, veninuri, aditivi alimentari etc.) sau prin ingestie (medicamente, produse lactate, ouă, peşte, scoici, ciocolată, nuci, arahide, grâu, ciuperci, soia etc.). Studiile arată că şi moştenirea genetică are un rol important în apariţia alergiilor. În familiile în care unul dintre părinţi suferă de o boală alergică, riscul de transmitere la copil este de 30% şi se dublează în cazul ambilor părinţi. Însă, riscul individual de a dezvolta de-a lungul vieţii o astfel de afecţiune este de 15% în lipsa unui istoric familial pozitiv. 

Producerea reacţiilor alergice

Reacţiile alergice afectează în special ochii, mucoasa nazală, plămânii, tegumentul şi stomacul. Deşi forma de manifestare a diverselor afecţiuni alergice poate fi diferită, toate apar în urma unui răspuns exagerat al sistemului imun la contactul cu alergeni a persoanelor sensibile. Cele mai frecvente afecţiuni alergice sunt: rinita alergică, astmul bronşic, eczema şi urticaria.

Cum tratăm alergiile

Calea cea mai sigură pentru a scăpa de neplăceri este evitarea alergenului. Tratamentul medicamentos este prescris şi administrat sub îndrumarea medicului alergolog şi poate necesita control periodic în funcţie şi de tipul şi severitatea afecţiunii alergice. De cele mai multe ori, pacientul alergic trebuie să-şi schimbe stilul de viaţă. De exemplu: regim dietetic în cazul alergiilor alimentare, cu suprimarea alimentului incriminat sau doar bănuit. Modul de preparare al alimentelor este de asemenea important: de exemplu, prăjirea poate creşte efectul alergizant al unor alimente (seminţe, nuci, alune şi mai ales arahide). Se vor evita deci prăjelile, rântaşurile, cremele. De asemenea, se vor înlocui pernele de puf cu cele speciale, hipoalergice, conform www.farmaciata.ro.