Atacul de cord: cum se produce, cum se tratează

Simţi un disconfort la nivelul pieptului care apare şi dispare. Durerea se extinde la nivelul umerilor, braţelor, spatelui, gâtului. Abia respiri, de parcă te-ar strânge cineva de gât. Ei bine, acestea sunt simptomele unui atac de cord. Află detalii din noul număr al revistei „Click! pentru femei“!

• Nu toţi prezintă aceleaşi simptome. Atacul de cord nu apare niciodată din senin. În general, organismul transmite semnale de alarmă cu privire la apariţia unui infarct miocardic cu câteva zile, săptămâni sau chiar cu o lună înainte. Simptomele variază de la o persoană la alta, iar la unele nu apar deloc. Primul semn poate fi un disconfort sau o durere uşoară la nivelul pieptului. Disconfortul poate să persiste minute în şir sau să apară şi să dispară succesiv. Uneori, durerile din timpul atacului de cord se pot resimţi sub forma unei indigestii sau arsuri stomacale. Adesea, respiraţia dificilă sau întreruptă poate fi singurul simptom al infarctului. De asemenea, greaţa, transpiraţiile abundente şi pierderea cunoştinţei sunt alte simptome care se regăsesc frecvent la pacienţi.
• Electrocardiograma, necesară pentru diagnostic. Pentru a stabili dacă o persoană a suferit sau nu un atac de cord, medicul va măsura pulsul, presiunea arterială şi îi va asculta inima, pentru a verifica dacă există neregularităţi în ceea ce priveşte bătăile inimii. De asemenea, poate fi efectuată o electrocardiogramă ( EKG), pentru a măsura activitatea electrică a inimii pacientului. 
• Stresul, printre factorii de risc. Boala coronariană este cauza principală a atacului de cord. Este o afecţiune ce se caracterizează prin îngustarea arterelor coronare care alimentează cu sânge oxigenat muşchiul inimii. La majoritatea persoanelor boala debutează în adolescenţă şi se dezvoltă pe parcursul anilor. Printre factorii de risc pentru boala coronariană fac parte fumatul, diabetul zaharat, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, precum şi istoricul familial de boli cardiace. Exerciţiile fizice intense, stresul emoţional, lipsa de somn, supraalimentaţia se numără printre factorii de risc.