Atenţie la înţepăturile de ţânţari! «Poţi intra în şoc anafilactic»

Temperaturile mari şi umezeala excesivă din ultima perioadă sunt medii propice pentru înmulţirea ţânţarilor, insecte care, pe lângă zgomotul enervant pe care îl fac prin bâzâitul lor, pot transmite boli grave, chiar mortale. Medicii ne avertizează să nu neglijăm simptomele care apar după înţepăturile lor pentru că acestea pot da reacţii alergice severe, chiar şoc anafilactic.

Multe persoane au ajuns la spital, în ultima perioadă, de la o simplă înţepătură de ţânţar şi a fost nevoie să li se administreze antihistaminic pentru a le ameliora starea de sănătate. Cei mai vulnerabili sunt copiii, spun specialiştii, pentru că ei suferă o reacţie mai puternică decât adulţii. 

„În cazul copiilor se poate ajunge de la reacţii locale la reacţii alergice de tip general, chiar de şoc anafilactic, în funcţie de sensibilitate. Riscurile majore survin prin agravarea leziunilor locale. Există risc de supra-infecţie prin leziunile provocate de scărpinat.

De asemenea, nu trebuie să neglijăm posibilitatea transmiterii de către ţânţari a unor viruşi şi bacterii care generează boli precum Zika, Malaria sau West Nile”, a explicat pentru Click! dr. Tudor Ciuhodaru, membru în Comisia pentru sănătate din Parlamentul European şi medic primar în medicină de urgenţă la Spitalul Nicolae Oblu din Iaşi. 

Cu ce tratăm înţepăturile de ţânţari

• Locul în care am fost înţepaţi de ţânţari se umflă pentru că organismul suferă o reacţie alergică foarte uşoară la saliva ţânţarului care conţine un anticoagulant eliberat de ţânţar. Organismul eliberează histamina pentru a lupta, iar, ca urmare, zona din jurul înţepăturii devine inflamată. Pe măsură ce vasele de sânge din jurul înţepăturii încep să se umfle, ele provoacă iritarea nervilor, ceea ce produce mâncărime. 
• Specialistul a mai precizat că, majoritatea înţepăturilor de ţânţari nu necesită nici un fel de medicaţie sau este suficient doar tratament simptomatic, adică se spală locul înţepăturii cu apă şi săpun, se aplică o pungă cu gheaţă pentru reducerea inflamaţiei şi un antiseptic local. ”În alte cazuri necesită tratament suplimentar cu antihistaminic sau antiinflamator steroidian, în funcţie de severitatea reacţiei alergice.    
• Însă pacientul trebuie văzut de cineva specializat tocmai pentru că este posibil să apară infecţie mai ales prin leziunile provocate de scărpinat.  Un consult prin telefon cu medicul de familie este de multe ori suficient pentru stabilirea unui tratament pentru înţepăturile de ţânţari”, a mai spus medicul Tudor Ciuhodaru. 
• O persoană cu un sistem imunitar slăbit, poate resimţi reacţii mai severe, precum urticaria, o zonă extinsă roşie şi umflată sau noduli limfatici inflamaţi. în cazuri foarte rare, reacţia alergică poate provoca dureri în corp, cefalee şi febră. 
• Dacă simptomele persistă sau se agravează, adică umflătura se extinde, mâncărimea nu încetează după tratament local sau apar erupţii pe piele sunt semne de alarmă foarte clare ce ne indică faptul că trebuie să mergem la spital.  

Peste 50 de specii de țânțari în România 

Ţânţarii sunt răspândiţi în toată lumea, în România existând peste 50 de specii de astfel de insecte. Femelele se hrănesc cu sângele mamiferelor, printre care şi oamenii, iar în urma lor pe piele rămân porţiuni înroşite şi umflate care provoacă prurit (mâncărimi). Printre cele mai frecvente afecţiuni răspândite de ţânţari se numără malaria, febra galbenă, febra Dengue, febra West Nile, encefalită virală, filarioză limfatică, infecţia cu virusul Zika. Din fericire, însă, la noi în ţară sunt rare cazurile în care ţânţarii transmit astfel de afecţiuni.