Busuiocul, un remediu secular care vindecă trupul și sufletul

Este un fapt dovedit că busuiocul, planta care tratează în zilele noastre mai bine de 50 de afecțiuni, a fost un leac apreciat de geto-daci.

Zamolxis i-a  instruit pe geto-daci în medicina naturistă

Zalmoxis, rămas în istorie ca zeul suprem al geto-dacilor, i-a instruit pe aceștia în medicina naturistă. Discipolii săi au fost menționați de Platon, care prezenta în scrierile sale concepția zeului Zalmoxis: : "Nu poți să vindeci trupul fără a ține seama de suflet". De aceea, se crede că busuiocul a fost un  leac preferat de Zalmoxe,  în medicina alopată. Mai târziu, după creștinarea populației din  Nordul Dunării, busuiocul a fost ( și este folosit) în  în tradițiile populare ( la Bobotează, de exemplu), pentru sfințirea locurilor și pentru atragerea norocului.    

Numeroase studii scot în evidență efectul antiinfecțios al plantei

De-a lungul timpului, numeroase studii realizate de terapeuţii români au scos  în evidenţă un fapt extraordinar: persoanele care consumă zilnic un litru de apă, în care se adaugă o picătură de ulei volatil de busuioc, sunt mult mai rezistente la infecţiile cu bacterii luate din alimente. Totodată, în sezonul cald, infuzia cu busuioc și-a dovedit efectul antiinfecțios, deoarece combate bacteriile care produc toxiinfecţiile alimentare, dar şi urmările acestora: voma, diarea și stările febrile.

Efectele antiinflamatorii, remarcate de cercetătorii indieni

În acelaşi timp, preocupaţi de efectele terapeutice ale busuiocului, cercetătorii de la Colegiul de Farmacie Poona din India au realizat un studiu care evidenţiază proprietatea antiinflamatorie a busuiocului. În mod surprinzător, tinctura din această plantă a redus inflamaţiile reumatice ale bolnavilor cu un procent de 73 %, la un interval de 24 de ore de la începerea tratamentului.