Ce ascunde foamea exagerată. Poate fi semn de diabet

9 septembrie 2020 17:53   Sănătate
Ultima actualizare:

Când nivelul de energie al organismului scade, creierul te înştiinţează despre această situaţie prin intermediul hormonilor, care declanşează pofta de mâncare. Ce faci când senzaţia de foame este constantă şi mănânci mult mai mult decât are nevoie organismul? Citeşte mai multe în numărul 14 al revistei Click! pentru femei!

Cauzele care declanşează senzaţia intensă de foame sunt fie afecţiuni fizice, fie psihice.

Boli precum diabetul zaharat, hipertiroidismul, hipoglicemia, obezitatea, depresia şi anxietatea sunt, adesea, motivele pentru care unii oameni simt tot timpul nevoia să mănânce.

Alte cauze frecvente sunt stresul, deshidratarea, somnul insuficient, hrana lipsită de substanţe nutritive şi mâncatul emoţional.

Alimente bogate în carbohidraţi răi

Mai multe cercetări au ajuns la concluzia că, dacă mănânci adesea alimente de tip fast-food, eşti predispusă să devii dependentă de ele, iar apetitul devine tot mai mare, pe măsură ce consumul acestora creşte.

Alimentele procesate, băuturile cu mult zahăr, produsele de patiserie şi dulciurile sunt gustoase, însă nu oferă energia necesară organismului.

Toate aceste alimente cresc rapid glicemia, scăzând-o la fel de brusc şi lăsându-te fără pic de energie. Aşa că, la scurt timp după consumul lor, senzaţia de foame îşi face din nou apariţia.

Pentru a scăpa de această senzaţie neplăcută de gol în stomac, trebuie să mizezi pe alimente bogate în fibre, pe fructe şi pe legume cât mai proaspete, cereale integrale, grăsimi sănătoase (ulei de măsline, somon, nuci, avocado) şi proteine slabe (ouă de ţară, fasole, hrişcă, pui la grătar).

Incluzi în meniu şi stresul 

În lumea de azi, stresul a devenit cel mai mare pericol pentru sănătate. Scăpat de sub control, adică atunci când devine cronic, stresul cauzează maladii precum cancerul, depresia, obezitatea sau hipertensiunea.

Unul dintre felurile în care acesta se manifestă este o senzaţie continuă de foame. Atunci când eşti într-o stare agitată, stresantă, se declanşează mecanismul de auto-apărare al organismului.

Cei doi hormoni ai stresului, adrenalina şi cortizolul, informează creierul că organismul este „atacat”, iar creierul îţi solicită mai multă energie necesară pentru a face faţă „atacului”, deci îţi stârneşte pofta de mâncare.

În acelaşi timp, stresul reduce nivelul de serotonină şi te poate face să te simţi flămândă, chiar dacă tocmai ai mâncat.

Semnal de alarmă pentru diabet

O explicaţie a diabetului este că organismul are probleme cu energia. Senzaţia de foame constantă poate apărea deoarece corpul crede că are nevoie de „combustibil” pentru a funcţiona normal.

Însă, problema reală este că nu reuşeşti să transformi mâncarea în energie.

Altfel spus, suferi de polifagie, care poate indica un simptom al diabetului.

În plus, dacă mănânci prea mult dulce şi carbohidraţi, precum gogoşi, produse de patiserie şi cartofi prăjiţi, creşti nivelul zahărului din sânge.

După ce mănânci, pancreasul eliberează un hormon, insulină, care are rolul de a transporta glucoza din sânge către celule, pentru a fi utilizată ca sursă de energie şi creştere, având ca efect scăderea glucozei în sânge.

În caz de diabet, acest efect nu mai are loc, deoarece procesul fiziologic de transfer al glucozei către celule este alterat, fie pentru că pancreasul nu produce suficientă insulină, fie pentru că celulele nu răspund la insulina produsă.

Consecinţele sunt privarea celulelor organismului de sursa lor de energie şi afectarea unor organe sau ţesuturi.

Mai multe