Ce să aleg? Chefir, sana, lapte bătut sau iaurt?

Vrei să mănânci cât mai sănătos, dar te pierzi în faţa raionului cu atât de multe sortimente de iaurturi şi lactate? Tocmai din acest motiv am cerut sfatul unui nutriţionist, care ne-a explicat care sunt diferenţele dintre sana, iaurt simplu, iaurt de băut, chefir, iaurt grecesc, brânzeturi naturale şi fermentate.

Marilena Oprişanu, personal chef, nutriţionist şi fostă participantă la Masterchef, ne spune din start că lactatele sunt sănătoase. În compoziţia laptelui se găsesc peste 100 de subs--tanţe nutritive, cum ar fi: 20 de aminoacizi, peste 10 acizi graşi, 25 de vitamine, 4 tipuri de lactoze, peste 45 de minerale şi multe proteine. Proteinele din lapte sunt uşor asimilabile şi dau senzaţia de saţietate. Există, totuşi, şi aspecte negative – lactoza. „Mai ales la vârsta adultă, când tabloul enzimatic digestiv devine mai sărac, apare tot mai des intoleranţa la lactoză, care se manifestă prin balonări şi disconfort abdominal. Alimentele cu  multă lactoză sunt laptele condensat, laptele praf, brânzeturile făcute din zer (urda, ricotta), brânza topită, laptele de vacă. La polul opus sunt brânzeturile maturate şi fermentate”, spune Marilena.

Degresate sau integrale?

Persoanele aflate la dietă cred că lactatele degresate sunt mult mai bune pentru siluetă decât cele cu un conţinut mare de grăsime. Ei bine, nu e neapărat adevărat. Procesul de extragere a grăsimii e unul chimic, care afectează calităţile produsului. “Mai bine mănânci lactate integrale într-o cantitate mai mică, decât din cele degresate. Laptele degresat conţine, în realitate, mai multă lactoză decât cel integral. Măsura este cheia. Trebuie ştiut că untul, smântâna, caşcavalul, brânza topită, consumate în exces, cresc nivelul colesterolului şi implicit al riscului de boli cardiovasculare”, susţine nutriţionistul.

Ce tip de lapte e mai bun

Dacă este să facem un clasament, cel mai bun lapte este cel de capră. Urmează laptele de oaie, de bivoliţă şi abia la urmă cel de vacă. „Laptele de vacă provenit de la anumite ferme conţine hormoni de creştere care pot determina apariţia bolilor cancerigene la om”, explică Marilena Oprişanu.

Chefirul, cel mai bun dintre iaurturi

Nu ştii ce să alegi dintre chefir, sana, iaurt de băut sau lapte bătut? Nutriţionistul îţi recomandă chefirul. Este singurul care conţine o bacterie ce nu poate fi modificată, nici nu este compatibilă cu adaosurile de chimicale din celelalte tipuri de iaurturi. Chefirul nu conţine lapte praf, potenţiatori de gust şi agenţi de îngroşare, cum au alte produse. Singurul aspect care influenţează gustul, de la o marcă la alta de chefir, este timpul de fermentare.

Iaurtul simplu. Chiar dacă pe etichetă, la ingrediente, sunt trecute doar culturi lactice şi lapte, multe companii folosesc adaos de lapte praf şi potenţiatori de gust.

Iaurtul de fructe. Conţine zahăr, arome şi coloranţi care nu aduc niciun plus organismului. Decât plus de kilograme. Alege iaurturi simple, pe care le poţi combina acasă cu fructe proaspete.

Iaurtul de băut. E la fel ca iaurtul simplu, doar cu un conţinut mai mare de apă.

Sana. Este mai grasă decât alte tipuri de iaurturi, dar are aceeaşi metodă de fermentare.

Laptele bătut. Are alt tip de bacterie, în rest prezintă aceleaşi proprietăţi nutriţionale ca şi restul iaurturilor.

Iaurtul grecesc. Este foarte gras şi poate înlocui smântâna. Din acest motiv, nu e genul de iaurt pe care să-l mănânci frecvent dimineaţa, cu cereale.

Untul trebuie consumat cu mare atenţie şi moderaţie deoarece conţine foarte multă grăsime (peste 70%).

• Alege brânzeturile fermentate! În brânzeturi se concentrează cea mai mare parte din lipidele şi proteinele prezente în lapte în mod obişnuit, împreună cu multe substanţe minerale precum calciu, fosfor, sodiu, etc. Cele mai sănătoase sunt brânzeturile fermentate şi maturate – telemeaua, parmezanul, emmentalul etc. Le recunoşti după găurelele din interior, atunci când le tai cu cuţitul. Sunt, însă, foarte grase. “Cu cât se foloseşte lapte mai proaspăt, cu atât lactoza din compoziţie e mai agresivă la stomac. Dacă lactatele sunt fermentate în mod natural, riscul este mult redus. Brânza proaspătă de vaci, caşcavalul, mozzarella, brânza topită, urda sau ricotta au o cantitate mare de lactoză şi trebuie consumate cu moderaţie”.