Ceaşca de sănătate / Ce trebuie să ştiţi despre urzică, aliment şi medicament

Urzica este valoroasă ca plantă comestibilă şi ca plantă medicinală, în egală măsură. De aceea este un remediu dovedit pentru bolile de inimă, de rinichi şi pentru diabet, contribuind la eliminarea toxinele din organism.Totodată, planta echilibrează sistemul de apărare al organismului.

Urzica te muşcă, dar te vindecă, spune o vorbă din popor. Planta creşte de 2000 de ani pe toate continentele şi de-a lungul timpului s-a descoperit că poate fi folosită ca leac pentru cele mai grave afecţiuni. Planta are o concentraţie mare de carotenoide (provitamina A) cu acţiune regeneratoare a pielii şi a mucoaselor, de vitamine, precum B2, C, K, de acizi (folic şi pantotenic), de flavonoizi, taninuri, uleiuri volatile, care au efect tonic, cicatrizant şi antiinflamator.

„Datorită proprietăţilor antianemice, remineralizante, hemostatice, antidiareice şi hipoglicemiante, urzica este venerată pe tot globul, ca o „regină a verdeţurilor", ne spune Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

În ţări din America de Sud, urzica se foloseşte în tratarea unei game variate de afecţiuni: în Brazilia, de exemplu, este folosită ca leac pentru diabetici, în Cuba este recomandată pentru insuficienţă renală, răni şi arsuri, în Mexic este indicată pentru afecţiuni ale pielii şi împotriva febrei, în Peru, este renumită pentru efectul calmant asupra astmului, ulcerului şi a durerilor musculare şi artritice, iar în Venezuela, cu urzică se tratează bolile venerice, afecţiunile febrile şi rănile deschise. În ţara noastră, urzica se foloseşte în tratamentul a peste 80 de boli.

În lume, diabetul face tot mai multe victime. Datorită terapiei cu urzici, bolnavii de diabet pot duce o viaţă normală. Nivelul crescut al glucozei în sânge se datorează incapacităţii pancreasului de a secreta suficientă insulină, substanţă necesară metabolismului grăsimilor, carbohidraţilor şi proteinelor. Creşterea glicemiei peste valorile normale (nivelul normal al glucozei trebuie să fie de 80-120 mg/ 100 ml de sânge) contribuie la apariţia diabetului. O cură de trei luni, cu suc proaspăt de urzici (câte două linguri administrate dimineaţa, înainte de micul dejun) contribuie la scăderea glicemiei, aşa cum arată studiile repetate pe această temă.

Leac pentru afecţiunile cardiace şi pentru alergii

Specialiştii au demonstrat că urzica este un leac dovedit în combaterea hipertensiunii arteriale şi tahicardiilor. În aceste caz, se recomandă infuzia şi tinctura de urzică. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă cu vârf de urzică uscată, care se opăreşte cu 250 ml apă clocotită, iar după două minute se strecoară. Se consumă câte trei căni de infuzie de urzici pe zi, timp de o lună. După o pauză de o săptămână, cura se poate repeta. Mai mult, planta este şi un bun hemostatic şi poate să oprească sângerările nazale şi gingivale (se bea câte o lingură de tinctură diluată în puţină apă plată sau în ceai de tei de trei-patru ori pe zi).

Este un bun depurativ

Preparatele din urzică (infuzia, decoctul, tinctura şi maceratul) ajută la eliminarea abundentă a acidui uric din ţesuturi. Datorită acţiunii diuretice, decoctul de urzici se recomandă în tratamentul reumatismului, gutei şi litiazei renale.

Decoctul de urzică distruge viermii intestinali. Se consumă câte două căni de decoct pe zi, timp de 10 zile. Pentru copii, terapia se repetă periodic, la un interval de două-trei luni.

Urzica stimulează metabolismul secreţiei biliare, pancreatice şi intestinale. În acest caz se recomandă decoctul preparat din frunze; se consumă câte o cană pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

Decoctul este un tonic capilar şi combate mătreaţa. (Se fac frecţii cu o lingură de tinctură diluată în 100 ml de apă sau se clăteşte părul cu decoct, după spălarea acestuia, măcar de două ori pe săptămână).

De asemenea, urzica acţionează împotriva bacteriilor, stopând multiplicarea lor. În bronşite şi astm, fluidifică secreţiile bronşice şi favorizează expectoraţia (se recomandă tinctura, câte două linguri pe zi, diluate în apă plată). Deoarece urzicile conţin şi o toxină urticantă, care înţeapă, de la urzici se folosesc doar frunzele tinere.

Planta matură, care înţeapă, combate circulaţia periferică deficitară şi nevralgia sciatică (prin urzicarea zonelor afectate de boală).

Reţeta săptămânii

Decoctul de urzică

Cum se prepară, cum se administrează

Decoctul este un remediu valoros indicat în boala reumatică, în gută şi în litiaza renală. Leacul se prepară din două linguri de frunze mărunţite care se fierb, la foc mic, în 300 ml apă , timp de cinci minute. Se bea zilnic câte o cană, timp de două săptămâni. În schimb, decoctul din rădăcină de urzică se prepară din două linguri de rădăcină: Planta se fierbe în 300 ml apă, la foc mic, vreme de zece minute. Apoi, se lasă la infuzat cinci minute. Acest remediu este foarte eficient în cazul constipaţiei. Se administrează câte o cană pe zi, un interval de 14-18 zile pe lună.