Ceaşca de sănătate: Măceşele, leacuri pentru 100 de boli
În China, fructele măceşului erau indicate în tratarea afecţiunilor digestive; romanii le foloseau ca remedii pentru 30 de boli, iar în ţările Americii de Sud, măceşele erau un leac sigur pentru afecţiunile musculare, la concurenţă cu ghimbirul. În timp, numărul afecţiunilor tratate cu măceşe a sporit considerabil până la ...100.
Fructele acestui arbust fac parte din familia trandafirilor, iar numele ştiinţific al măceşului ( Rosa canina) a fost dat plantei de reputaţia sa de a vindeca muşcăturile de câine turbat.
Măceşele sunt un izvor de vitamina C şi, de aceea, specialiştii le recomandă ca fiind un medicament revigorant, care alungă oboseala intensă. Totodată, în compoziţia acestor fructe există şi alte substanţe active importante: vitaminele A, D, E, B1(vitamina bunei dispoziţii), B2 ( susţine organismul în acţiunile solicitante), K ( implicată în procesele de coagulare a sângelui), minerale şi acizi graşi, care ajută la regenerarea pielii.
De aceea, băuturile preparate din măceşe, pe lângă faptul că sunt gustoase şi răcoritoare, au efecte Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, precizează: „ Pe lângă efectele diuretice, testate în timp, măceşului i s-au atribuit şi alte puteri terapeutice importante: menţine buna funcţionare a vaselor capilare şi normalizează circulaţia sângelui.
Totodată, ceaiul combate anxietatea, greţurile, palpitaţiile, viermii intestinali şi creşte secreţia biliară, fapt care-l recomandă în afecţiunile ficatului. Mai mult, fiind foarte bogate în vitamina C (1500 mg/100), măceşele sunt un aliat de nădejde în creşterea imunităţii"
Remedii pentru artrită
Studii recente în rândul bolnavilor de artrită au dovedit efectul antiinflamator al pulberii de măceşe. Bolnavilor care li s-a administrat câte o linguriţă de pulbere de măceşe pe zi, li s-a îmbunătăţit simţitor starea de sănătate prin diminuarea durerilor şi şi prin ameliorarea mobilităţii articulaţiilor cu 25% , în comparaţie cu suferinzii de artrită care au urmat un tratament clasic. Un tratament similar s-a dovedit benefic şi în cazul osteoartritei.
Benefice şi în cazul alergiilor
În acelaşi timp, datorită efectului antiinflamator, ceaiurile de măceşe, ca şi pulberea, sunt indicate în tratarea bronşitelor, astmului şi alergiilor. În aceste cazuri, tratamentul este mai blând, nu afectează mucoasa gastrică şi nu cresc riscul îmbolnăvirii de ulcer, în comparaţie cu unele antiinflamatoare clasice.
Calmante şi antidepresive
Cu toate că infuzia de măceşe este energizantă, atunci când se administrează cu moderaţie, aceasta are efect calmant şi reduce puterea stresului. De asemenea, sub formă de infuzie, măceşele atenuează senzaţia de greaţă, durerile de cap, infecţiile urinare şi stările febrile. În acest caz, infuzia se prepară dintr-o linguriţă de fructe la o cană cu apă clocotită. Fructele se infuzează timp de 10-15 minute, apoi ceaiul se strecoară şi se bea.
Protejează inima
Substanţele antiinflamatoare şi antioxidanţii conţinuţi de măceşe joacă un rol protector pentru inimă şi pentru aparatul cardiovascular. Infuzia de măceşe ajută la scăderea tensiunii, reduce efectul colesterolului "rău"şi diminuează inflamaţia vaselor de sânge.
Vindecă muşcăturile de câine turbat
Din medicina populară se păstrează terapia cu măceşe în cazul muşcăturilor de câine turbat sau foarte agresiv. În acest caz, s-a constatat că remediile cu măceşe vindecă muşcăturile acestor patrupezi. După ce se dezinfectează şi se curăţă rana, se unge locul afectat cu un unguent preparat din gălbenele şi din decoct de măceşe: (două linguriţe de unguent în amestec cu patru linguri de decoct). Tratamentul se repetă de mai multe ori pe zi. În paralel, zilnic, se consumă câte trei căni de infuzie de măceşe.
Bune pentru afecţiunile digestive
Preparate tot sub formă de infuzie, măceşele sunt benefice în problemele de stomac: spasme, iritaţii, diaree , constipaţie şi în diferite boli intestinale.
Aliatele siluetei
Datorită acizilor şi pectinei, măceşele au efect diuretic şi laxativ. De aceea, specialiştii au dovedit că aceste fructe sunt aliatele voastre sigure când vreţi să scăpaţi, repede, de povara câtora kilograme. Totodată, infuzia (câte trei căni pe zi)este benefică şi în afecţiunile renale sau în caz de constipaţie.
Ţin la distanţă cancerul
Gama de antioxidanţi, flavonoidele, polifenolii şi toate substanţele active din compoziţia măceşelor au capacitatea să prevină anumite forme de cancer. Teste de laborator, efectuate în mari laboratoare din lume, au constatat că, dintr-un grup 18 plante bogate în antioxidanţi, într-un clasament, măceşele ocupă primul loc, fiind urmate de păducel, de lămâie, de ceaiul verde şi de pătrunjel.
Duşmanii virozelor
În perioada epidemiilor, infuziile de măceşe, la fel şi pulberea, se luptă cu viruşii şi combat efectele febrile. Se consumă câte trei ceaiuri pe zi, iar pulberea de măceşe ( două-trei linguriţe se poate adăuga în iaurt, în supe sau compoturi.
Preventiv, se administrează câte un vârf de cuţit de pulbere sau de fructe uscate şi zdrobite, de mai multe ori pe zi.
Bine de ştiut:
Când preparaţi pulberea de măceşe, eliminaţi sâmburii şi mai ales perişorii, pentru a evita efectele lor negative asupra aparatului respirator!
La prepararea ceaiurilor, nu folosiţi vase din metal.
Reţetele săptămânii
Cum se prepară, cum se administrează
Infuzia de măceşe
Ingrediente: Două linguri de măceşe proaspete sau o lingură de măceşe uscate zdrobite şi o cană cu apă clocotită.
Cum se prepară : Fructele se pun într-o cană de porţelan , iar deasupra se toarnă apa clocotită. Ceaiul se lasă la infuzat timp de 15 minute; după aceea, leacul se strecoară şi se bea călduţ.
Decoctul de măceşe
Ingrediente: 2 linguriţe de fructe uscate, presate şi 500 ml de apă.
Cum se prepară : Fructele se fierb în apă timp de zece minute. După răcire, ceaiul se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea pe parcursul zilei pentru problemele de stomac.
Lichiorul de măceşe
Ingrediente: 1 kg de pulpă de măceşe, 500 g de miere, 3 litri alcool de secară sau ţuică de casă.
Cum se prepară: Ingredientele se amestecă şi se lasă la macerat, la cald, timp de 21 de zile, într-un vas de ceramică sau de sticlă. În final, se filtrează şi se consumă câte 50 ml pe zi în caz de anemie şi în perioade de convalescenţă.