Cel mai vechi remediu de tratare a oaselor: terapia cu boabe fierte de porumb

Când porumbul se cultiva numai în America Centrală, cu mii de ani în urmă, făina de porumb reprezenta hrana de bază a localnicilor: aztecii, mayașii și incașii. O bună perioadă de timp, aceștia foloseau doar făina obținută după măcinarea boabelor. Mai târziu, localnicii au început să introducă în hrana cotidiană ceaiul obținut din boabele macerate, dar și din mătasea verde sau uscată a porumbului.

S-a constatat că  acest tratament cu boabe fierte este cel mai vechi leac pentru tratamentul oaselor. Boabele de porumb  conțin numeroase substanțe active printre care: flavonoide, taninuri, saponine, uleiuri volatile,  proteine, dar și săruri de  potasiu și minerale ( fier, magneziu, fosfor), carotenoizi,  vitaminele A,  B,  C, E,  hidrocarburi și amidon.

Iată cum se prepară boabele pentru tratamentul zilnic

 Se curăță boabele de pe un știulete de porumb de mărime medie, se spală bine și se pun la fiert într-o oală  de pământ în 2 litri cu  apă. După 2 ore și jumătate  se ia vasul de pe foc, iar acesta se lasă acoperit  până când conținutul se răcește complet. Atunci se scot boabele și se pun pe o farfurie și se păstrează la temperatura camerei.  Cantitatea de boabe se consumă pe parcursul unei zile. Acest tratament trebuie urmat timp de două luni. Apoi, urmează o pauză de 10 zile și se reia tratamentul pentru alte două luni. Zeama care a rămas de la fierberea boabelor se consumă în loc de apă. S-a constatat că tratamentul acesta cu boabe fierte de porumb contribuie la revigorarea oaselor. Acest leac a fost cules din practica monahală de terapeuta Mariana Borloveanu.