Cinci legume de sezon: ce beneficii aduc sănătăţii
Legume-vedetă, vinetele, varza, ardeiul gras, roşiile şi castraveţii au proprietăţi remineralizante, antialergice, antivirale şi anticancerigene. „Aceste legume sunt recomandate persoanelor care suferă de boli cronice , deoarece o dietă variată, care conţine varză, ardei, vinete, castraveţi şi roşii este foarte eficientă în regimurile severe, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie
Vinetele, pe locul doi în terapia anticancer
Pe lângă faptul că aceste legume sunt săţioase şi potolesc repede foamea, vinetele au puţine calorii-circa 20-23 kcal la 100 g/ parte comestibilă. Cele mai recente studii demonstrează că efectele dietei cu vinete asupra organismului depăşesc aşteptările. Datorită conţinutului bogat de acid clorogenic, vinetele au proprietăţi anticancerigene, antimicrobiene, anticolesterol şi antivirale. Aceste studii clasează vinetele pe locul doi, după varză, în terapia de prevenire a cancerului. În privinţa substanţelor amare din compoziţia acestei legume, specialiştii semnalează efectele lor benefice asupra metabolismului şi asupra sistemului imunitar.
Un fapt mai puţin ştiut, dieta cu vinete creează o stare de linişte şi de relaxare. De aceea, specialiştii recomandă persoanelor neliniştite şi agitate să includă în meniul lor cât mai multe preparate cu vinete, precum salate, mâncare şi musaca. Şi diabeticii se pot bucura de efectele acestei legume, cu conţinut scăzut de zaharuri (4 g/100g). Nu în ultimul rând, sucul vinetelor curăţă ficatul şi pancreasul, prevenind fenomenul îmbătrânirii premature. Şi ca un bonus: specialiştii spun că vitaminele din unele legume, dar mai ales din compoziţia vinetei (A, B1, B2 şi C) sunt mai eficiente decât cele care se găsesc în fructe.
Cum le păstrăm în sezonul rece
Nutriţioniştii recomandă conservarea vinetelor prin coacere. S-a constatat că preparatele culinare prăjite conţin substanţe toxice şi cancerigene.
Ca provizii sănătoase şi gustoase, vinetele coapte, curăţate şi tocate, acoperite cu un strat de ulei, se pun în pungi care se depozitează în congelator.
Castraveţii au proprietăţi remineralizante
Castravetele este un ingredient foarte apreciat pentru meniurile din orice sezon. Preparat sub formă de salată cu ulei de măsline şi suc de lămâie sau cu oţet de mere, castravetele este un aliment -medicament indicat în tratarea iritaţiilor la nivelul căilor respiratorii şi urinare, dar şi în calmarea durerilor abdominale.
O cură cu castraveţi activează funcţiile renale favorizând eliminarea acidului uric. De aceea, i se atribuie calificativul de diuretic excelent, cu efecte antireumatice, ne spune fitonutriţionistul Eugen Giurgiu. Totodată, castravetele este recomandat ca depurativ cu acţiune generală deoarece fluidizează sângele şi tonifică sistemul hepatic.
Pentru sezonul rece se conservă foarte bine în saramură.
Roşiile previn apariţia cancerului de prostată
Multă vreme roşiile au fost considerate un aliment nerecomnadat bolnavilor de artrită, de gută şi de litiază deoarece se credea că este bogată în oxalaţi. Ulterior, specialiştii au dovedit că interdicţia nu este justificată. Roşiile sunt bogate în antioxidanţi, cum ar fi vitaminele A, C şi licopenul. Dieta cu roşii creşte imunitatea, contribuind şi la menţinerea nivelului de energie. Datorită acestor atuuri, roşiile constituie un supliment alimentar benefic, recomandat suferinzilor de cancer şi de Sida.
Roşiile uscate la cuptor sunt conserve ideale pentru iarnă. Acestea se ţin în cuptor timp de şase ore până se deshidratează. Apoi se păstrează în pungi care se depozitează în congelator.
Ardeii graşi, buni pentru sănătatea nervilor
Bogaţi în vitaminele A,C şi B6, în fibre şi în carotenoizi, ardeii graşi au efecte terapeutice remarcabile : sunt antioxidanţi, antialergici, anticancerigeni şi contribuie la revigorarea sistemului nervos. Ardeiul gras roşu este benefic pentru imunitate şi contribuie la protecţia organismului împotriva cancerului.
De asemenea, o dietă bogată în consumul ardeilor graşi ajută la menţinerea nivelurilor normale de zahăr din sânge şi la producerea hemoglobinei. Specialiştii în nutriţie recomandă consumul ardeiului gras şi în cazul suferinzilor de astm şi depresie.
Pentru sezonul rece, ardeii se conservă foarte bine în saramură sau umpluţi cu varză murată.
Varza previne diferite forme de cancer
Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au confirmat un fapt îmbucurător: consumul frecvent de varză crudă sau de suc de varză are un efect benefic în prevenirea cancerului de colon. Varza alba sau varza căpăţână, aşa cum i se mai spune, este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antiseptic, depurativ, purgativ şi antianemic, pentru a enumera doar o parte dintre binefacerile consumului de varză asupra organismului.Varza albă stimulează capacitatea de detoxifiere a ficatului, iar prezenţa vitaminei B3 din compoziţia legumei reglează respiraţia celulară şi funcţiile sistemului nervos.
Totodată, dieta cu varză îmbunătăţeşte circulaţia şi reduce nivelul colesterolului rău din sânge. Este un fapt dovedit că varză are efecte benefice în ciroza ascitică, în alcoolism, gută, hipertensiune arterială, diabet zaharat şi în zona Zoster. Nu în ultimul rând, această legumă este un somnifer natural şi un calmant dovedit pentru tusea rebelă.
Pentru iarnă, varza conservată în saramură este un depozit de vitamine şi minerale, care nu trebuie ocolit de persoanele suferinde şi nici de cele sănătoase. În stare crudă , varza poate fi păstrată în congelator sau poate fi depozitată în pivniţe foarte răcoroase.
Reţeta săptămânii
Legume pentru supe şi ciorbe
Timp de preparare-două ore
Ingrediente: Câte 300 g morcovi, pătrunjel rădăcină, roşii, păstârnac, varză, ardei verde, ceapă albă, frunze de leuştean, de busuioc şi de ţelină şi 2 linguri de sare grunjoasă neiodată
Preparare: Curăţaţi şi spălaţi legumele şi verdeţurile. Tăiaţi rădăcinoasele fideluţă sau cubuleţe, tăiaţi mărunt verdeţurile. Într-un castron, amestecaţi legumele, verdeţurile şi sarea, apoi lăsaţi-le în frigider timp de 10-12 ore. Când acestea şi-au lăsat zeama, puneţi vasul pe foc, până când legumele dau în clocot ( cinci-şase clocote). Cât sunt calde, puneţi legumele în borcane de 300 ml, acoperiţi-le cu sucul care s-a scurs după fierbere şi presaţi conţinutul cu dosul lingurii, pentru a elimina bulele de aer care au mai rămas în borcane. Închideţi ermetic borcane cu capace cu filet şi acoperiţi-le cu pături, lăsându-le să se răcească până a doua zi. Nu trebuie să adăugaţi consevant, dar borcanele trebuie păstrate în locuri răcoroase şi întunecate.