Cum abordezi cele mai frecvente alergii la copii

Ştiai că igiena exagerată poate fi cauza apariţiei anumitor alergii la copii? Sau că alimentaţia joacă un rol extrem de important în agravarea sau vindecarea bolii? Sunt doar câteva lucruri interesante pe care le-am aflat de la dr. Haldor Holesh, medic german cu peste 25 de ani de experienţă în terapii personalizate pentru tratarea alergiilor.

Cele mai comune alergii care apar la copii

Cele mai frecvente sunt alergiile alimentare (la drojdie, lactare, grâu, alune, citrice, soia, mere, morcovi, kiwi, banane, căpşune etc.) Foarte mulţi copii au intoleranţă la gluten. Alte alergii sunt la acarieni, diferite mucegaiuri, păr de animale (mai ales de câine şi pisică), la nichel şi la chimicalele din cosmetice.

De ce apar

În general, alergiile apar din cauza unei suprasolicitări a sistemului imunitar. O igienă exagerată mai mult rău face, ne spune medicul Haldor Holesh. Pentru că atunci când copilul intră în contact cu anumiţi paraziţi şi bacterii, sistemul lui imunitar va reacţiona haotic şi exagerat. „Provocarea mare a sistemului imunitar o reprezintă contactul cu multe substanţe străine. Un factor declanşator îl reprezintă disturbarea florei intestinale cu antibiotice, emulgatori şi alte substanţe chimice. Din acest motiv, e bine să se evite alimentele procesate industrial. Vaccinarea poate şi ea declanşa alergii. Mai sunt şi alte cauze ale apariţiei alergiilor. Spre exemplu, s-a dovedit că praful suprafin din aer, produs de motoarele diesel, provoacă o sensibilitate crescută la polenuri, ducând la declanşarea alergiilor la ele”, spune medicul Haldor Holesh, care joi, 11 mai, va participa la un eveniment destinat copiilor cu alergii organizat de actriţa Ani Creţu (la Teatrul Excelsior, Bucureşti, ora 18.30). 

Schimbaţi-i alimentaţia!

Pentru a trata alergia, evitarea contactului cu alergenul respectiv trebuie să fie strictă. Are alergie la gluten – nu trebuie să se mai atingă de produse cu gluten. E recomandată evitarea şi a altor alimente care au potenţial alergic crescut (căpşune, mere, kiwi, arahide, soia etc.). Indicată ar fi o dietă prin rotaţie: se introduce câte un aliment doar după trei zile în care a fost evitat. “Alimentaţia sănătoasă schimbă total cursul unor afecţiuni precum dermatită atopică, alergii şi intoleranţe, întrucât vizează cauzele care au declanşat problema. Putem pune semnul de egalitate între nutriţia corectă şi însănătoşirea organismului”, spune nutriţionistul Dumitru Bălan, care şi el va participa la evenimentul organizat săptămâna viitoare de Ani Creţu. 

E nevoie de meniu diferit în şcoli şi grădiniţe

Copiii cu alergii au nevoi special şi trebuie să aibă o alimentaţie strictă atât acasă, cât şi în creşele şi grădiniţele unde pot petrece până la 8 ore pe zi. Un copil care are alergie la ouă, gluten sau lactate trebuie să primească mâncare care nu îi pune viaţa în pericol. “Insist asupra acestui aspect, pentru că rezolvarea problemei meniului diferenţiat e singura în măsură să integreze cu adevărat toţi copiii înscrişi la gradiniţe”, mai spune Dumitru Bălan. Informaţi educatorul sau învăţătorul despre alergia de care suferă copilul şi atât ei, cât şi copiii trebuie instruiţi în legătură cu ce au voie să mănânce.   

Se pot trata definitiv?

Din fericire, da, se poate scăpa de alergie. “Dacă alergenul e cunoscut şi se poate evita contactul cu acesta pentru cel puţin 21 de zile, e posibil să modificăm alergia respectivă la nivel celular cu metode biofizice. Printr-o tehnică foarte avansată, se aplică câmpuri electromagnetice specifice corpului. După tratament, alergenul nu mai e perceput de sistemul imunitar ca pe un pericol”, explică dr. Haldor Holesh. Planul de tratament poate fi treptat, prelungit, complicat. Dar, cu răbdare şi perseverenţă, boala poate fi învinsă. “Experienţa a arătat că, dacă pacientul şi medicul lucrează bine împreună şi se respectă recomandările, se poate vindeca sau ameliora semnificativ aproape orice problemă alergică”, dă asigurări dr. Holesh.  În cazul copiilor, tratamentul funcţionează deseori mai uşor şi mai repede.