Cum să-ți schimbi starea de spirit și să elimini stresul provocat de pandemia COVID-19
Pandemia de COVID-19 ne-a schimbat viețile tuturor. Tot mai multe persoane se plâng de oboseală sau chiar de stări depresive. Partea rea este că această pandemie va continua. Însă se poate face ceva pentru îmbunătățirea stării de spirit.
Să îți păstrezi o stare de spirit bună în aceste vremuri pandemice poate fi dificil pentru multe persoane. Chiar și o persoană optimistă de felul ei și care e obișnuită să gândească pozitiv se poate confrunta cu o stare de spirit scăzută în această perioadă, mai ales dacă urmărește mereu știrile cu numărul de persoane infectate zilnic cu SARS-CoV-2, numărul de persoane internate la terapie intensivă cu o formă gravă de COVID-19 sau numărul celor care au pierdut lupta cu boala, scrie doc.ro.
Cum poți să mai uiți să îți schimbi starea de spirit în pandemie
Iată câteva lucruri care te-ar putea ajuta să-ți îmbunătățești starea psihică.
Amintește-ți ce te bucura înainte de pandemie. Poate fi dificil să-ți amintești exact cum era viața ta înainte de pandemie, dar este bine să te gândești la rutina ta normală de pe vremuri și să te întrebi ce anume îți aducea bucurie. Iar când descoperi ce îți plăcea, fă mai multe lucuri de acest fel, scrie health.com.
Caută știrile pozitive. Vești proaste sunt peste tot în acest moment și, dacă îți petreci mult timp pe Internet sau la televizor, probabil că vei da peste tot felul de știri alarmiste. Încearcă să echilibrezi balanța și să cauți și informații pozitive, despre lucruri bune care se petrec în țară și în lume, în ciuda pandemiei.
Fii recunoscător. A fi recunoscător îmbunătățește starea de spirit instantaneu. Gândește-te în fiecare zi la trei lucruri pentru care ești recunoscător și notează-le într-o agendă. Pot fi lucruri mari și lucruri mici sau o combinație.
Răsfață-te la prima oră dimineața. Mai ales dacă muncești de acasă, te poți confrunta cu un sentiment al repetiției, care să îți strice dispoziția. Să te trezești și să faci exact același lucru zi după zi poate fi atât epuizant, cât și iritant, mai ales dimineața, când te trezești din nou la această realitate bizară.
O modalitate bună de a contracara acest lucru ar putea fi să te răsfeți cu ceva în fiecare dimineață: de exemplu, să încerci o rețetă nouă de clătite pentru micul dejun. Sau o baie energizantă în loc de un dus de 15 minute.
Caută-ți o ocupație creativă. A face ceva creativ te poate ajuta să ai o stare de spirit mai bună în această perioadă. Concret, creativitatea te ajută să te concentrezi pe ceva care îți atrage toată atenția. Așadar, în funcție de timpul pe care îl ai la dispoziție sau pe care poți să ți-l iei pentru tine din când în când și în funcție de lucrurile pe care ți-ai dorit mereu să le faci, alege să înveți o abilitate nouă.
Ia-ți timp pentru a-ți face griji (pentru că oricum îți vei face). Poate suna ciudat, dar unii consilieri psihologici spun că funcționează. Să stai și să îți faci griji într-un interval anume, dacă acest lucru este făcut corect, te poate ajuta de fapt să îți faci mai puține griji și să ai o stare de spirit mai bună. Programarea timpului de îngrijorare este o practică bazată pe dovezi științifice, folosită de unii pacienți cu anxietate: îți alegi un interval orar de 20 de minute în fiecare zi pentru a-ți permite să îți faci griji și îl respecți. Îți spui că în restul zilei nu ai voie să îți faci griji.
Fii cât mai atent cu planificarea, adică gândește-te exact unde vei sta așezat și despre ce subiecte îți vei face griji. Folosește-ți timpul alocat îngrijorărilor pentru a te gândi la tot ceea ce te deranjează și la tot ce te sperie, dar setează un cronometru astfel încât să știi când se termină cele 20 de minute. Dacă mai apare ceva potențial îngrijorător mai târziu, după ce deja ai petrecut cele 20 de minute, notează problema respectivă și fă-ți griji pentru ea a doua zi în intervalul dedicat. Există șansa să uiți de acea îngrijorare până a doua zi sau să ți se pară nesemnificativă.
De ce nu este bun stresul
Conform CDC, stresul poate duce la sentimente de frică, furie, tristețe, îngrijorare, amorțeală sau frustrare. De semenea, se pot întâlni modificări ale apetitului, energiei, dorințelor și intereselor dar și dificultăți de concentrare și luare a deciziilor, iar unii pot avea dificultăți de somn sau coșmaruri.
Specialiștii mai asimilează stresul cu reacții fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri corporale, probleme de stomac și erupții cutanate. De asemnea, se observă agravarea problemelor cronice de sănătate, agravarea stărilor de sănătate mintală dar poate fi un element ce duce la creșterea consumului de alcoole, tutun sau alte substanțe.
Citește și:Iată care sunt alimente care îți pot schimba starea de spirit!