Cum scapi de stresul de la început de an

După o perioadă de relaxare, petreceri, cadouri şi vacanţe, în ianuarie parcă revenim la realitate, în câmpul muncii. La serviciu apar proiecte noi, şefii se aşteaptă să fim „cu forţe proaspete”, pe plan personal ne facem planuri, ne stabilim obiective... Nu e de mirare că ianuarie este una dintre cele mai stresante luni din an. Atenţie, însă, căci stresul este unul dintre cei mai mari duşmani ai sănătăţii!

Pericole 

În ziua de azi, stresul, alimentaţia nepotrivită şi poluarea se numără printre principalii factori care ne îmbolnăvesc. Durerile sufleteşti, traumele şi şocurile emoţionale pe care le traversăm în viaţă ne fragilizează sistemul imunitar, făcându-ne predispuşi la tot felul de boli. Stresul ne dă peste cap digestia, afectează inima, ficatul, sistemul nervos, duce la căderea părului şi chiar la scăderea randamentului sexual. „Ştiinţa medicală a eradicat cumplitele boli cauzate de viruşi – boli ca variola, holera, malaria şi alte zeci de molime care au ucis milioane de oameni. Dar ştiinţa a fost incapabilă să împiedice dezastrele mentale şi fizice provocate nu de viruşi, ci de sentimente precum îngrijorarea, frica, dezamăgirea şi disperarea. Ravagiile cauzate de aceste boli emoţionale sunt în creştere şi se răspândesc cu repeziciune catastrofală”, spune Dale Carnegie, unul dintre cei mai citiţi autori, în cartea sa, „Lasă grijile, începe să trăieşti”.

Simptome

Cum îţi dai seama că eşti stresat? Potrivit medicului Roxana Macrin, psihoterapeut la Quantica720 şi doctor în medicină generală în cadrul Universităţii “Carol Davila” din Bucureşti, printre simptomele stresului se numără: durerile de cap, tulburările de somn, scăderea capacităţii de concentrare şi de memorare, oboseala permanentă şi epuizarea, tulburările gastrointestinale, anxietatea, pierderea interesului pentru diferite activităţi etc.

Tratament

Organizează-ţi fie-care zi! Încă dinainte de a te ridica dimineaţa din pat, imaginează-ţi cum va arăta ziua ta. “Optimizarea organizării poate fi realizată prin: respectarea unui program de lucru, menţinerea ordinii, prioritizarea sarcinilor (începând cu ce este urgent şi important), limitarea activităţilor neimportante, dar consumatoare de timp, renunţarea la amânarea permanentă a diverselor activităţi”, spune dr. Roxana Macrin.

Fă sport! În special mişcarea în aer liber ajută la scăderea cortizolului, numit şi hormonul stresului, crescând, în acelaşi timp, nivelul endorfinelor. 

Alimentaţia contează şi ea, mai spune specia-listul: “E bine să evităm produsele rafinate, făina albă, zahărul alb, grăsimile şi alcoolul în exces. E bine să consumăm fructe, legume proaspete, proteine de calitate, carbohidraţi şi grăsimi în cantităţi moderate”.

Fixează-ţi anumite limite. Mulţi fac greşeala să-şi aloce multe sarcini, să-şi stabilească obiective greu de atins, iar efortul pentru a le duce la bun sfârşit generează stres şi frustrări. “Structurează-ţi eficient sarcinile de lucru, stabileşte ce e cu adevărat important şi foloseşte timpul pentru ceea ce contează cu adevărat”, te sfătuieşte dr. Roxana Macrin.

Pauzele sunt binevenite. Un studiu efectuat în 2014 a evidenţiat faptul că pauzele de 15 minute luate la intervale de 50 de minute sunt cele mai productive. E indicat să ne ridicăm de pe scaun, să facem câţiva paşi, deoarece creierul uman nu se poate concentra încontinuu pe o perioadă prea mare de timp. 

Fă exerciţii de respiraţie. “Dacă vă conştientizaţi respiraţia veţi constata că respiraţi repede şi scurt, ceea ce înseamnă că aerul care intră şi iese din plămâni face un schimb insuficient de gaze. Dacă respiraţia ar fi mai amplă, volumul de aer ar fi mai mare, implicit şi nivelul de oxigen care ar ajunge la celule ar fi mai mare. Aşadar, e de dorit a se însuşi o respiraţie mai amplă, în cursul căreia să se modifice diametrul cavităţii toracice şi al cavităţii abdominale”, mai aflăm de la dr. Roxana Macrin.

5Renunţă la energizante şi bea mai multe ceaiuri de  tei, valeriană, lavandă sau şerlai, care au un efect calmant, sedativ.