De ce persoanele cu un scop clar în viață au mai puține șanse să dezvolte demență

Un studiu recent realizat de Universitatea California, Davis și publicat în The American Journal of Geriatric Psychiatry arată că persoanele care au un scop clar în viață își pot proteja creierul împotriva declinului cognitiv și a demenței. Cercetarea evidențiază faptul că bunăstarea psihologică nu este doar o stare de spirit, ci un factor de sănătate cu efecte directe asupra îmbătrânirii creierului.

Ce au descoperit cercetătorii

Conform studiului, indivizii care au raportat niveluri ridicate de bunăstare psihologică și un sens clar al vieții au prezentat un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență pe parcursul perioadei de monitorizare. Rezultatul rămâne valabil chiar și atunci când sunt luați în calcul factori precum educația, prezența simptomelor de depresie sau predispoziția genetică la Alzheimer (genei APOE4).

Această legătură sugerează că a avea un scop în viață funcționează ca un factor protector independent, iar efectul său benefic este comparabil cu cel al unor tratamente medicamentoase, dar fără efectele secundare și costurile acestora.

Cum a fost realizată cercetarea UC Davis

Echipa de cercetători a urmărit peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani, pe o perioadă de până la 15 ani. La începutul studiului, toți participanții aveau o funcționare cognitivă normală. Aceștia au completat un chestionar bazat pe scala Ryff de bunăstare psihologică, un instrument recunoscut la nivel internațional.

Pentru a evalua evoluția sănătății cognitive, specialiștii au realizat teste prin telefon la fiecare doi ani. Analiza datelor a arătat că persoanele cu un sentiment puternic de scop au manifestat o reziliență cognitivă crescută, iar declinul cognitiv a fost întârziat în mod semnificativ.

Care sunt beneficiile unui scop în viață asupra creierului

„Scopul în viață ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta”, explică Aliza Wingo, profesor la UC Davis și autor principal al studiului.

Rezultatele arată că până și persoanele cu un risc genetic ridicat au înregistrat un debut mai tardiv al simptomelor. În medie, declinul cognitiv a fost întârziat cu aproximativ 1,4 luni pe o perioadă de opt ani – o diferență modestă, dar semnificativă la nivel populațional și comparabilă cu efectele unor terapii medicale de ultimă generație.

Activități care dau sens vieții

Cercetarea aduce în prim-plan activitățile care pot întări sentimentul de scop:

• Relații și familie – timp de calitate cu nepoții, sprijin pentru un partener sau prieteni apropiați.
• Muncă și voluntariat – participarea la proiecte comunitare, mentorat sau activități sociale.
• Spiritualitate și credință – apartenența la comunități religioase sau practicarea meditației.
• Obiective personale – dezvoltarea unor hobby-uri, învățarea de abilități noi, atingerea unor țeluri personale.
• Ajutor pentru ceilalți – acte de bunătate, voluntariat sau îngrijirea celor vulnerabili.

Aceste activități nu doar oferă satisfacție emoțională, ci și stimulează mecanismele neuronale care contribuie la sănătatea creierului.

Ikigai și lecțiile din Zonele Albastre

Conceptul japonez de ikigai, tradus prin „motivul pentru care te trezești dimineața”, este un exemplu cultural care susține rezultatele studiului. În regiunile cunoscute sub denumirea de Blue Zones (Zonele Albastre), unde oamenii trăiesc semnificativ mai mult decât media globală, sentimentul de scop și comunitatea joacă un rol central în longevitate.

Scopul în viață – o strategie accesibilă de prevenire a demenței

„În timp ce medicamente precum lecanemab sau donanemab pot întârzia simptomele Alzheimer-ului, ele presupun costuri mari și riscuri. Scopul în viață este gratuit, sigur și la îndemâna oricui”, subliniază Nicholas C. Howard, coautor al studiului.

Cercetătorii recomandă ca viitoarele programe de sănătate publică să includă intervenții menite să cultive sensul în viață – de la mentorat și voluntariat, la activități sociale și educaționale.

Sensul în viață prelungește sănătatea cognitivă

Descoperirile UC Davis confirmă că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă. „Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale”, punctează neurologul Thomas Wingo.

Un scop clar și activitățile care dau semnificație existenței nu doar că aduc satisfacție personală, ci devin un instrument puternic și accesibil pentru protejarea creierului și întârzierea demenței pe termen lung.