Lumânărica pământului face poftă de mâncare

Două specii din genul Gentiana, lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea) şi ghinţura (Gentiana lutea) au o compoziţie chimică aproape identică şi, în consecinţă, şi o utilizare terapeutică asemănătoare.

Unele dintre substanţele active din rădăcinile celor două plante surori stimulează înmulţirea leucocitelor şi hematiilor, crescând astfel rezistenţa organismului la agresiunile externe. „Genţianina” din rădăcină, care are efecte bacteriostatice şi antihelmintice, cunoscute de medicina tradiţională, acţionează şi asupra sistemul nervos central, ca stimulant. Datorită substanţelor cu acţiune coleretic-colagogă, preparatele din rădăcină ajută la restabilirea funcţiei hepatice după hepatita infecţioasă. Substanţele amare din rădăcină produc o creştere a cantităţii de salivă şi, prin act reflex, o creştere a sucurilor digestive. 

Din acest motiv, preparatele din rădăcina de ghinţură şi de lumânărica pământului reprezintă un excelent remediu în anorexie. Toate aceste preparate simple se recomandă pentru stimularea poftei de mâncare. Pentru copii, dozele se vor reduce la jumătate sau la sfert, în funcţie de vârstă. Contraindicaţii: în ulcerul gastric şi duodenal-peptic.

Cum se prepară

- Decoctul se prepară din 2-3 g rădăcină uscată (o linguriţă rasă) la 150 ml apă. Această cantitate se bea în 3 reprize pe zi, cu o oră înainte de mesele principale.

- Maceratul le rece se prepară din 2-3 g rădăcină uscată sau 4-5 g rădăcină proaspătă, fragmentată; se ţine, la temperatura camerei, timp de opt ore în 150 ml apă. După filtrare, această cantitate se bea în trei reprize pe zi, înainte de mesele principale.

- Tinctura se prepară prin macerare, 20 g rădăcină uscată în alcool de 60-70 centigrade, timp de opt zile. Se iau 40-60 picături, de asemenea înainte de mesele principale.