Porumbele preîntâmpină ateroscleroza. Alte calităţi uimitoare

13 septembrie 2014 22:04   Sănătate
Ultima actualizare:

Sunt nişte fructe micuţe, se culeg toamna din arbuşti ce cresc la marginea pădurilor şi au nenumărate proprietăţi benefice pentru organism. Dr. Ovidiu Bojor ne spune ce afecţiuni tratează şi cum se consumă porumbele.

Toamna, ramurile porumbarului (Prunus spinosa) se umplu de fructe cărnoase, sferice, negre-albăstrui, astringente, care se păstrează pe arbust şi peste iarnă. Aceste fructe, numite popular „porumbe”, conţin zaharuri, acizi organici, antocianină, prunicianidină, polifenoli, gumi-rezine, taninuri, vitamina C, săruri de calciu şi magneziu etc.Au  nenumărate beneficii pentru sănătate. Sunt astringente puternice în diareea însoţită de dureri şi spasme, simptome pe care medicamentele uzuale au tendinţa de a le agrava, precum şi în colitele de fermentaţie. Deoarece au proprietăţi tonice stomahice, porumbele favorizează digestia prin stimularea secreţiei sucurilor gastrointestinale.Aceste fructe sunt recomandate în diateza urică: în caz de predispoziţie a unei persoane la depunerea acidului uric şi uraţilor în lichidele biologice şi în ţesuturi, ceea ce duce la dezvoltarea gutei, aterosclerozei, bolii ischemice etc. Porumbele ajută la eliminarea acidului uric şi uraţilor. O acţiune benefică au şi în dischineziile biliare. În plus, datorită conţinutului ridicat în tanin, mustul proaspăt de porumbe opreşte sângerările nazale. În colita cronică dă rezultate spectaculoase cidrul de porumbe.Pentru proprietăţile lor terapeutice, porumbele se folosesc sub formă de decoct (o lingură la o cană de apă, două căni pe zi), de suc (cu care se tamponează mucoasa nazală), de compot, sirop, gem şi cidru.

Mai multe informaţii, în cartea „Sănătate prin seminţe, legume şi fructe”, Editura Fiat Lux, tel.: 021-331.68.94 şi 0723. 327. 124.

Cidrul de porumbe

Se prepară din 3 kg fructe (culese toamna târziu,) la 10 l apă fiartă şi răcită, la care se adaugă 2,8 kg zahăr, 30–50 g drojdie de bere şi sucul de la două lămâi. Se pot folosi şi fructe uscate (1,2 kg la 10 l apă). De obicei, cidrul se prepară în damigene prevăzute cu dop etanş şi tub de fermentaţie, prin care se elimină bioxidul de carbon. Fermentaţia durează 4–6 săptămâni. În primele două săptămâni, damigeana se agită uşor. După terminarea fermentaţiei, cidrul devine limpede. Se trage în sticle, acestea se astupă bine şi se păstrează la loc răcoros.

5 plăceri dulci care îţi strică dinţii

Îţi place să te bucuri de plăcerile dulci şi, adesea, colorate, nu-i aşa? Însă vata de zahăr, îngheţata sau băuturile reci, consumate excesiv, sunt principalii inamici ai danturii sănătoase. Prima, si cea mai răcoritoare plăcere care îţi poate cauza probleme este îngheţata. Dr. Ionuţ Leahu, medic dentist, competenţă Implantologie Orală, ne avertizează că ea “afectează smalţul, cauzează fisuri dentare, carii şi disconfort termic”. Consumată în cantităţi mari, îngheţata îţi colorează dinţii superficial, însă poţi înlătura petele prin periajul zilnic. Limonada, sucul de portocale şi orice altă băutură bogată în acid citric, consumată în exces, îţi poate distruge smalţul şi face dinţii mai sensibili la cald şi rece. Nici cocktailurile alcoolice nu sunt prea prietenoase cu dinţii. Alcoolul determină reducerea cantităţii de salivă şi uscarea gurii, deci, “sensibilizarea dinţilor la mediul acid creat”, completează dr. Ionuţ Leahu. Pentru a evita această senzaţie, ideal este să te speli pe dinţi imediat ce le-ai savurat. Vata de zahăr ne aminteşte de copilărie, dar nu e bună pentru dinţi. Se lipeşte de ei şi pătrunde prin locuri în care periajul dentar nu ajunge, cauzând carii.  

Mai multe