Siropurile naturale, tonice pentru orice vârstă

Siropurile preparate din plante şi din fructe, fără conservanţi, sunt băuturi  tonice dovedite pentru organism. Pentru menţinerea stării de sănătate, gospodinele trebuie să prepare vara, pentru cămara cu provizii de iarnă, aceste băuturi naturale, o alternativă la siropurile din comerţ .

Mai mult, aceste siropuri nu conţin conservanţi nocivi precum benzoatul de sodiu. ”Pe lângă aroma îmbietoare, siropurile pregătite în casă sunt o sursă naturală de nutrienţi care cresc rezistenţa organismului la infecţii şi combat anemia.  În acelaşi timp, delicioasele siropuri de casă ajută copiii să se adapteze mai uşor la eforturile fizice şi intelectuale.De asemenea, aceste tonice care conţin ingrediente  naturale, trebuie administrate preventiv, atunci când sistemul nostru imunitar este în suferinţă şi nu funcţionează normal”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Siropurile preparate din fructele dulci-acrişoare de cătină sunt o adevărată farmacie verde. Cercetătorii spun că arbuştii de cătină care cresc în ţara noastră sunt o sursă impresionantă de vitamine (A, B1, B9, C, D, E, F, K), de celuloză, de proteine, caroten, microelemente (fier, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu) şi de uleiuri esenţiale, în comparaţie cu soiurile cultivate în alte ţări europene.  Este un fapt dovedit că, pentru conservarea substanţelor nutritive, aceste tonice trebuie preparate la rece, amestecând o jumătate de litru de suc proaspăt cu o jumătate de kilogram de miere. După omogenizare, licoarea obţinută se păstrează într-o sticlă închisă ermetic, în frigider, unde rezistă şi şase luni. Copiilor li se administrează câte două-trei linguriţe pe zi, în cure de lungă durată. Anemicilor şi persoanelor care depun eforturi fizice şi intelectuale susţinute li se recomandă siropul ( 20-30 ml) în amestec cu 200 ml de apă, vreme de două luni. Cătina este unul dintre puţinele fructe miraculoase care se culeg şi toamna târziu, până când vine gerul.   

Efectele terapeutice

Un astfel de sirop creşte rezistenţa organismului la eforturile intelectuale şi fizice, are efect energizant, antigripal, anticancerigen, întărind sistemul imunitar. Pentru copiii timizi şi pesimişti, siropul de cătină este un remediu excelent. Specialiştii au constatat că în fructele de cătină coapte există singurul drog inofensiv, care stimulează optimismul şi încrederea, fiind benefice pentru sistemul nervos. 

Un rezervor de substanţe active importante : vitamine (A, B1, B2, P şi mai ales vitamina C), zaharuri , acid citric, pectine, ulei gras volatil, lecitină,  minerale, măceşele sunt remedii incontestabile pentru vigoarea de fiecare zi.   În terapeutică sunt folosite în special fructele din care se prepară ceaiuri, marmelade şi siropurile cu efecte tonice şi vitaminizante. Un sirop foarte gustos se prepară astfel: Puneţi la fiert 125 g măceşe în 500 ml de apă. După ce fructele au fiert zece minute, luaţi vasul de pe foc şi lăsaţi decoctul să se răcească. Strecuraţi ceaiul printr-un tifon des, pentru a elimina seminţele şi perişorii împreună cu fructele. Puneţi lichidul din nou la fiert şi adăugaţi 150 g zahăr brun. Lăsaţi siropul să fiarbă la foc mic, până când scade la o treime din cantitate, amestecând  din când în când. Luaţi vaul de pe foc şi, după cinci minute, turnaţi siropul în sticle sterile şi apoi depozitaţi-le într-un loc uscat şi răcoros. Copiilor li se recomandă câte două linguriţe după micul dejun şi după masa de prânz; de asemenea, siropul se consumă amestecat cu apă (câte o lingură de sirop în 100 ml de apă, băutură pe care copilul trebuie s-o bea în prima parte a zilei. Anemicilor şi persoanelor care depun eforturi susţinute li se recomandă câte patru linguriţe de sirop după micul dejun şi  după masa de prânz sau doza respectivă se adaugă în 250 ml de apă .

Efecte terapeutice

      Siropul de măceşe are acţiune tonică, vitaminizantă, antianemică, diuretică, antiinflamatoare şi vasodilatatoare. În acelaşi timp, siropul de măceşe   grăbeşte vindecarea răcelilor în orice anotimp, scade temperatura corpului în timpul acceselor de febră şi creşte pofta de mâncare.

Frunzele de pătlagină (lată sau îngustă) au numeroase puteri tămăduitoare. Planta conţine importante substanţe active: taninuri, carotene, pectine, săruri alcaline, minerale, vitamine ( printre care vitamina K , cu efecte antihemoragice ) şi mucilagii. Înainte de toate, siropul preparat din frunze uscate de pătlagină se administrează copiilor mofturoşi la mâncare, bolnăvicioşi şi care nu se dezvoltă normal, în ciuda faptului că sunt sunt foarte bine hrăniţi. În acest caz, sunt indicate câte trei linguri pe zi, un interval de o lună. Anemicilor li se administrează  câte două linguri după  mesele principale. Iată cum preparaţi siropul : Puneţi la fiert 50 grame de frunze de pătlagină într-un litru de apă. După 15 minute, îndepărtaţi frunzele şi adăugaţi în decoctul obţinut 350 g de zahăr brun. Lăsaţi să fiarbă din nou la foc mic, încă cinci minute. Luaţi vasul de pe foc şi turnaţi siropul cald în  sticluţe curate. În cazul persoanelor surmenate, doza indicată este de câte două linguriţe de sirop, după mesele principale, vreme de două luni. Acest sirop este, de asemenea, un tonic al sistemului nervos. Efecte terapeutice

Siropul de pătlagină este un excelent calmant şi expectorant, recomandat în afecţiunile căilor respiratorii: laringite, bronşite şi tuse convulsivă. Totodată,  licoarea aceasta purifică organele vitale precum plămânii şi stomacul, are proprietăţi emoliente, bactericide şi vermifuge.