Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti. Revigorează-ţi organismul cu trufandale de primăvară

Am intrat în anotimpul trufandalelor! După iarna lungă şi obositoare ce abia s-a încheiat, după bătălia organismului cu provocările alimentare-bunătăţile în exces de sărbători, hrana săracă în vitamine şi minerale, specifică sezonului rece, acum ne putem bucura de trufandale. Cu ajutorul curei cu verdeţuri de primăvară vom combate oboseala, toxinele şi lipsa de tonus.

„Adăugate în dieta zilnică, verdeţurile de primăvară stimulează apetitul şi purifică organismul de toxine. În acelaşi timp, nutrienţii conţinuţi au efecte terapeutice pentru o varietate de boli cronice. Cura cu verdeţuri nu ne obligă să consumăm porţii reduse, deoarece trufandalele sunt sărace în calorii”, susţine Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. De asemenea, când sunt incluse în dietă, sub forme de salate calde şi reci, sucuri, pireuri sau soteuri, verdeţurile de primăvară ne ajută să fim în formă. 

Iată un exemplu de meniu în timpul curei

Când ne trezim, la prima oră, în loc de cafea ne putem răsfăţa cu un pahar de suc de pătrunjel. După aceea, la micul dejun, putem alcătui un meniu cu efecte tonice, tocmai bun să ne mobilizeze pentru priorităţile zilei. Astfel, putem alege o porţie generoasă de salată verde, de leurdă sau untişor, asezonată cu suc de lămâie şi puţin ulei de măsline, lângă brânză, ouă de ţară sau de prepeliţă.  

La prânz, mâncarea de stevie sau de urzici cu untişor este o alegere foarte sănătoasă, pentru că stimulează circulaţia periferică şi grăbeşte procesul de detoxifiere. La cină, este binevenită o supă- cremă, preparată din mai multe verdeţuri de sezon, pentru că este săţioasă, nu ne oboseaşte stomacul şi induce un somn liniştit.   

Cura cu ridichii, pentru o gamă largă de probleme

Specialiştii ne recomandă cura cu ridichii de lună într-o gamă largă de probleme, de la dureri de cap, hemoragii nazale, gripă şi până la indigestii. O cură cu aceste trufandale s-a dovedit benefică  în caz de tuse şi în afecţiuni pulmonare, deoarece ridichea roşie are un pronunţat efect antiseptic.       

Nutriţioniştii consideră că aceste legume delicioase sunt remedii valoroase pentru afecţiuni ale ficatului şi ale vezicii biliare. Pentru efectele lor terapeutice, sunt folosite atât frunzele de ridiche, cât şi bulbii. În opinia specialiştilor, cura cu frunze de ridichii de lună contribuie la detoxifierea întregului organism.

Totodată, o astfel de cură contribuie la refacerea florei intestinale  şi ajută la tratarea bolilor infecţioase de tipul toxiinfecţiilor alimentare. Frunzele de ridichi conţin minerale (potasiu, seleniu şi sulf), dar şi vitamine importante (A, B1, B2 şi C). De aceea, frunzele de ridichie roşie sunt recomandate în combaterea avitaminozelor.

O cură durează 14 zile

Pentru tratarea bolilor hepatice şi biliare este eficientă o cură de 14 zile cu suc obţinut din frunze de ridichi. Sucul se prepară din 15 frunze tăiate nu foarte mărunt, care se pun într-un mixer. După ce se adaugă un pahar de apă, se mixează timp de două-trei minute. Sucul obţinut se lasă să se aşeze un sfert de oră, apoi se strecoară şi se consumă.

Leurda purifică sângele   

Curele cu leurdă sunt recomandate suferinzilor de gută şi persoanelor cu o digestie dificilă. În cazul cardiacilor, leurda  menţine tensiunea arterială la valorile normale şi previne trombozele.   

Frunzele de leurdă se aseamănă cu cele ale lăcrămioarelor, dar ele răspândesc un miros puternic de usturoi, deoarece conţin, ca şi acesta, alicină, o substanţă ce distruge virusurile şi paraziţii intestinali, reduce nivelul colesterolului răuinflamaţiile  şi grăsimile nesănătoase produse de ficat.

În dietă, frunzele de leurdă sunt tolerate mai bine decât usturoiul de persoanele care au o digestie dificilă. De asemenea, leurda este un remediu bun pentru afecţiunile căilor urinare, fiind şi un leac dovedit în cazul diabetului, deoarece echilibrează valorile glicemiei.

O cură cu leurdă, urmată timp de 15-20 de zile, purifică sângele  şi reface rezerva de minerale, secătuită în anotimpul rece.

În vremuri îndepărtate, grecii foloseau leurda pentru a trata bolile cauzate de toxinele existente în sânge, în timp ce romanii o recomandau în afecţiunile pulmonare şi contra viermilor intestinali.    

Măcrişul, bogat în vitamina C şi în caroten

Măcrişul, o plantă timpurie, apare la sfârşitul iernii, înaintea altor trufandale. Planta este bogată în vitamina C şi în caroten, doi antioxidanţi benefici în previnirea bolilor cardiovasculare, cancerului şi îmbătrânirii premature.

De asemenea, salata de măcriş stimulează apetitul fiind   recomandată şi în caz de indigestie. Mâncarea preparată din frunzele fierte, asezonate cu mărar şi cu puţin ulei de măsline, este recomandată anemicilor.

Dieta cu măcriş are şi contraindicaţii

Preparatele culinare din măcriş sunt contraindicate în afecţiuni pulmonare şi reumatice grave, dar şi în litiază renală, deoarece conţin o cantitate semnificativă de acid oxalic.   

Grâuşorul tratează bolile de piele

Frunzele de grâuşor, pot fi folosite sub formă de salată, o garnitură excelentă pentru carnea de pasăre şi de miel. Planta are o savoare aparte, care se resimte în preparatele culinare: supe, ciorbe şi diferite mâncăruri de legume. Dieta cu grâuşor este foarte hrănitoare datorită conţinutului bogat în vitamina C şi în minerale: magneziu, potasiu şi fier.

Folosit sub formă de salată, timp de o lună, grâuşorul combate astenia de primăvară şi purifică sângele.

Infuzia cu grâuşor are efecte benefice la nivelul pielii, deoarece curăţă tegumentul de impurităţi. De asemenea, compresele cu ceai de grâuşor sunt recomandate în caz de varice şi de flebite.

Ştevia de grădină previne diabetul

Fiind bogată în vitamine (complexul B, C şi K) şi în minerale esenţiale ( calciu, fier, magneziu, zinc şi potasiu), ştevia are proprietăţi benefice pentru tot organismul.

Consumate crude în salate, frunzele de ştevie au proprietăţi depurative şi diuretice. Datorită subsatnţelor active conţinute,  ştevia este indicată în boli ale sângelui, în afecţiuni hepatice şi în diabet. În schimb, consumul de ştevie este contraindicat persoanelor cu afecţiuni ale plămânilor, stomacului sau celor care au pietre la rinichi ori la ficat.   

Datorită rolului său hipoglicemiant, această verdeaţă taie pofta de dulciuri nesănătoase şi contribuie la scăderea în greutate , prevenind în acest mod instalarea diabetului de tip 2.

Totodată, nutriţioniştii au constatat că o cură cu ştevie reglează tensiunea  arterială şi purifică sângele. În acelaşi timp, ştevia ajută la absorţia calciului, reducând riscul de osteoporoză, deoarece îmbunătăţeşte densitatea osoasă.