Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti. Cele mai bune alimente pentru sănătatea ficatului
Ficatul, laboratorul organismului, este al doilea organ ca importanţă după creier. Funcţionare ficatului, bună sau defectuoasă, are un impact major asupra sănătăţii noastre. Din fericire, aşa cum susţin specialiştii, ficatul are o mare capacitate de regenerare la fiecare 40 de zile. De aceea, trebuie să-i asigurăm frecvent cele mai bune alimente de care are nevoie să se revigoreze.
Consumaţi sfeclă roşie, usturoi, varză, anghinare şi cătină. Aceste superalimente redau vigoarea ficatului.
1. Sfecla roşie regenerează ficatul
Dacă vreţi să urmaţi o cură de detoxifiere, vreme de zece zile, atunci sfecla roşie curăţă organismul de toxine, arde depozitele de grăsime, curăţă sângele, regenerează ficatul şi întăreşte imunitatea. Trebuie să beţi dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu suc de sfecla diluat cu puţină apă, iar la prânz să mâncaţi o salată de sfeclă, amestecată cu morcovi în părţi egale, iar ameliorările nu vor întârzia să apară.
Efectele benefice ale sfeclei roşii se datorează substanţelor nutritive conţinute : minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, sodiu), hidrocarburi, amidon şi vitamine (A, C, Complexul B, E şi PP). De asemenea, sfecla este bogată în flavonoizi care îmbunătăţesc funcţiile hepatice.
2. Usturoiul ajută ficatul să producă enzime
Usturoiul este unul dintre cele mai vechi leacuri recunoscute de nutriţioniştii din vechime şi cel mai puternic antibiotic natural, consumat sub formă de aliment pur. Consumul de usturoi ajută ficatul să producă enzime, care stimulează detoxifierea acestuia.
Specialiştii în medicină naturistă afirmă că sănătatea de fier a locuitorilor din Orientul Îndepărtat, precum şi rata redusă a bolii canceroase în această zonă, s-ar datora, în bună măsură, consumului de usturoi. Cercetările au scos la iveală că bulbul de usturoi conţine săruri minerale, ulei volatil, glucide, mai mult de 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene, vitaminele C şi B, glucide şi protide.
De asemenea, un compus activ sulfuros din compoziţia usturoiului, alicina, contribuie la buna funcţionare a ficatului. Mai mult, cu ajutorul acestui compus sulfuros, ficatul poate să producă glutation, necesar pentru neutralizarea radicalilor liberi. ”Acizii organici printre care alicina, garlicina, precum şi numeroşii compuşi ai sulfului îi conferă acestuia puterea să prevină şi să combată zeci de boli severe”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
3.Varza, un bun detoxifiant al ficatului
Varza albă sau varza de căpăţână, aşa cum i se mai spune, este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antihemoragic, antiseptic, aperitiv, cicatrizant, depurativ, antidiabetic, regeneratoar, purgativ şi antianemic, pentru a enumera o parte dintre binefacerile consumului de varză asupra organismului.
Această legumă- panaceu, ca şi conopida, ca broccoli sau ca varza de Bruxelles, face parte din familia legumelor crucifere (ale căror frunze cresc în formă de cruce) care îmbunătăţesc puterea de detoxifiere a ficatului. Varza, ca aliment- medicament, conţine fitonutrienţi vitali: flavonoide, carotenoide, sulforafan, substanţe care ajută ficatul să combată efectul pesticidelor, medicamentelor şi agenţilor carcinogeni din organism.
4. Anghinarea hrăneşte ficatul
Rădăcina de anghinare a fost studiată intens de cercetători din zona mediterană . Leguma, consumată în ţările europene, îndeosebi în Franţa, este renumită pentru efectele ei terapeutice asupra întregului organism. Cercetătorii europeni au făcut studii intense asupra substanţelor active conţinute de anghinere şi s-a constatat că în compoziţia legumei se regăsesc doi fitonutrienţi importanţi: cinarina şi silimarina, substanţe care hrănesc ficatul şi stimulează producţia de bilă. În acelaşi timp, s-a constatat că dieta cu aghinare are şi efect preventiv, deoarece împiedică apariţia nisipului şi a pietrelor la bilă.
Datorită substanţelor active importante pe care le conţine: vitamine (A, B, C), minerale (mangan, fosfor, fier), lipide, flavonoide, zaharuri şi principii amare, consumul de anghinare este o foarte bună sursă de energie, un tonic ce îmbunătăţeşte sănătatea măduvei spinării, părului, sistemului nervos şi rinichilor (deoarece scade acidul uric), susţine fitoterapeutul Eugen Giurgiu.
Leguma este uşor digerabilă şi are reale proprietăţi dietetice: este antitoxică şi elimină surplusul de colesterol. În acelaşi timp, preparatele pe bază de anghinare îmbunătăţesc apetitul, ajută la buna funcţionare a ficatului şi a bilei. Rădăcina cărnoasă şi aromată de anghinare se foloseşte în gastronomie la prepararea salatelor asezonate cu diverse crudităţi.
5. Cătina, vedeta fructelor de pădure, revigorează ficatul
Numită de specialişti şi „ginsengul românesc”, cătina este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, foarte obosite, convalescenţii, cei predispuşi la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.
Cătina este vedeta fructelor de pădure. Beneficiile acestui fruct miraculos asupra sănătăţii se datorează „rezervorului” de nutrienţi pe care-i conţine: vitamine (C, B1, B2, B6, B9, E, K) şi minerale
(calciu, magneziu, fosfor, fier, sodiu, precum şi betacarotenului şi licopenului). Cătina este indicată în detoxifierea ficatului, împotriva infecţiilor, oboselii, ajută la combaterea stresului şi a efectelor chimioterapiei, îmbunătăţeşte funcţia cardiacă, pentru a enumera doar o parte dintre efectele sale terapeutice.
Produsele obţinute din cătină (ceai de fructe, muguri, frunze sau scoarţă, sirop sau ulei) ajută organismul să aibă o imunitate ridicată. Totodată, cine bea un ceai de cătină pe zi se bucură de sănătatea de fier a ficatului.