Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti: Ştii ce secrete nutritive ascund cireşele?

În compoziţia savuroaselor fructe, s-au descoperit: vitamine din complexul B, vitaminele A şi C, săruri minerale de potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, microelemente cum ar fi: zincul, manganul, cuprul, cobaltul, dar şi fructoză.

Datorită acestor substanţe active, cireşele contribuie la întărirea oaselor, a dinţilor şi la împrospătarea pielii. Unele soiuri de cireşe, colorate intens în roşu, conţin în plus multe flavonoide, substanţe-minune care combat radicalii liberi, elimină infecţiile din organism, alină durerile şi previn bolile coronariene şi cancerul.

Cel mai cunoscut efect al curei cu cireşe asupra sistemului nervos este cel sedativ. Studiile au mai demonstrat că o cură cu cireşe are un efect calmant şi asupra persoanelor care muncesc în medii poluate sonor, cum sunt persoanele care lucrează cu publicul sau cadrele didactice.

Acest beneficiu se datorează conţinutului semnificativ de potasiu, existent în pulpa acestor fructe, dar şi unor substanţe (cetoamine) care grăbesc eliminarea adrenalinei acumulate în ţesutul nervos.

Cercetările recente ale neurologilor britanici au demonstrat că în compoziţia cireşelor există substanţe active care influenţează eficient mai multe funcţii ale sistemului nervos central. Astfel, specialiştii britanici au demonstrat că cireaşa conţine substanţe care cresc nivelul atenţiei, puterea de concentrare psihică, dar şi calitatea filtrării informaţiilor, importante pentru supravieţuire.

Cercetările efectuate de un grup de specialişti de la Oxford ( în intervalul 2006-2009), au demonstrat că o cură de 40 de zile cu doar 150 g cireşe pe zi scade efectele stresului cu 40 la sută. După o astfel de terapie, subiecţii au acţionat cu mai mult calm, iar atenţia lor distributivă a sporit considerabil.

Sunt diuretice şi antioxidante

Bolnavii de gută au mult de câştigat de pe urma unei cure cu cireşe. Potrivit unui studiu american, un consum zilnic de 200 de g de cireşe coboară nivelul acidului uric în sânge.

Alte studii de laborator, efectuate în Australia , dovedesc că şi persoanele bolnave de diabet de tip II beneficiază de polifenolii prezenţi în compoziţia cireşei, care influenţează pancreasul să producă mai multă insulină.

Pentru consumatorii de cireşe, riscul îmbolnăvirii de cancer de intestin este redus, în comparaţie cu persoanele care nu consumă cireşe. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat pe şoareci, care a demonstrat că, la animalele hrănite cu cireşe, s-au dezoltat mai puţine tumori şi de mărimi reduse. Mai mult, consumul de cireşe previne şi creşterea tumorilor mamare.

Favorizează arderea grăsimilor

În pulpa cireşelor există 12 substanţe care acţionează asupra metabolismului grăsimilor. Datorită acestor substanţe, celulele grase din ţesutul subcutanat încep să descompună grăsimile. Cercetătorii germani de la Universitatea din Dresda au demonstrat că o porţie de cireşe de 200g , consumate la ora prânzului ar fi eficiente pentru a „topi" grăsimile de sub piele. De asemenea, s-a mai dovedit că o cură cu cireşe de câte 100 de grame, făcută între orele 12.00-13.00, ne-ar ajuta să ardem un kilogram pe lună.

Cum se face cura

O cură cu cireşe dulci, proaspete, se poate urma 1-2 zile pe săptămână. În acest timp, poţi să consumi doar cireşe proaspete, de preferat cât mai închise la culoare, câte 0,5-1 kg pe zi. Această dietă contribuie la detoxifierea organismului şi nici nu te îngraşă, pentru că valoarea energetică a cireşelor este de 48-98 kcal la 100 de grame. Pentru vârstnici, cireşele sunt mai sănătoase, dacă aceştia le consumă fierte, sub formă de compot, pentru că se digeră mai uşor.

Păstraţi codiţele pentru ceai!

Codiţele de cireşe pot fi folosite pentru infuzie . Ceaiul din codiţe tratează cu succes bolile căilor urinare, hipertensiunea arterială, edemele şi afecţiunile aparatului cardiovascular.

Somnifer natural

Melatonina din compoziţia cireşelor se absoarbe foarte repede în sânge, având efectul unui somnifer natural, benefic pentru orice vârstă.

Reţetele săptămânii

Din cireşe se prepară compoturi, dulceţuri, gemuri, siropuri pentru sezonul rece. De asemenea, din cireşe, în amestec cu diverse legume, se prepară şi cocteiuri care se consumă în stare proapătă.

Un elixir de viaţă lungă

Ingrediente: 5 morcovi, 5 ridichi, o varză de 1 Kg, 5oo gr. cireşe şi o legătură de pătrunjel. Preparare: Ingredientele se spală bine, se taie în bucăţi şi se storc, iar sucul obţinut se consumă proaspăt.

Dulceaţă de cireşe albe

Ingrediente: 1kg de zahăr,1 lămâie, 4 pahare cu cireşe curăţate de sâmburi, o jumătate de baton de vanilie, 1 pahar de apă.

Preparare: Se spală bine cireşele, se curăţă de sâmburi şi se pun într-un castron astfel: un strat de cireşe, unul de zahăr , iar stratul de deasupra trebuie să fie de zahăr. După 12 ore, în vasul cu cireşe se adaugă celelalte ingrediente. Dulceaţa se fierbe, la foc mic, timp de două ore. Se ia vasul de pe foc şi, când dulceaţa s-a răcit, se lasă să se răcească; după aceea, se toarnă în borcane, care se sigilează cu capace, care se închid ermetic. Dulceaţa se depozitează în cămară, în locuri răcoroase.