Spune-mi ce mănânci şi-ţi spun cum trăieşti! Verdeţurile de sezon în luna mai

Folosite ca ingrediente principale în dieta zilnică, verdeţurile de sezon, care ne aşteaptă în pieţe în luna mai, ne curăţă organismul de toxine şi au efecte terapeutice sigure în diverse boli cronice.

„Chiar dacă suntem sănătoşi, este bine să punem prevenirea la rang de cinste şi să ne bucurăm de puterea terapeutică a verdeţurilor de primăvară, specifice lunii mai: salata verde, ştevia şi sparanghelul", ne recomandă Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Salata verde, un excelent detoxifiant

Cu toate că salata verde se dezvoltă foarte bine în sere pe tot parcursul anului, ca trufanda, această verdeaţă de primăvară apare în grădini abia în luna mai.

Cu mai bine de 4000 de ani în urmă, egiptenii consumau salata verde pentru calităţile afrodiziace, în timp ce grecii, care au importat-o din Egipt, au savurat-o pentru efectele sedative. Răspândită apoi în toată Europa, salata verde a fost aşezată sub lupă de cercetătorii europeni, care au constatat că această verdeaţă, consumată de toată lumea, este un adevărat panaceu.

Indiferent de soi, în frunzele salatei verzi se regăsesc numeroase săruri minerale, dintre care trebuie amintite cele de iod, de magneziu, fosfor, cupru şi de zinc, care au roluri importante în desfăşurarea normală a proceselor metabolice.

Sărurile de iod se remarcă prin efectul antisclerotic dovedit asupra vaselor de sânge. Salata este apreciată şi pentru efectul depurativ şi hipotensor care ajută la buna funcţionare a glandei tiroide, având un rol important şi pentru vârstnici. În forma naturală, verde, salata nu prezintă fenomene de intoleranţă la iod şi este indicată în prevenirea reumatismului, a îmbătrânirii precoce a ţesuturilor, iar la copii stimulează procesul de creştere.

În privinţa sărurilor de magneziu din compoziţie, salata împlineşte rolul de drenor hepatic, de reechilibrant nervos şi de aliat în lupta cu îmbătrânirea şi boala canceroasă. Consumul de salată verde ajută la fel de bine în afecţiunile reumatice, digestive şi în caz de osteoporoză.

Salata mai conţine cantităţi importante de fosfor, care se combină cu vitamina D, păstrând calciul în organism. Ca aliment, salata poate fi inclusă în dietele hipocalorice, deoarece se digeră uşor, iar valoarea energetică pentru 100 g frunze este de numai 15 kcal. Consumul de salată verde aduce şi alte beneficii: ea conţine vitaminele A, B9, C şi K, alături de săruri minerale de fier, de cupru şi de potasiu, esenţiale pentru viaţa celulelor, pentru formarea oaselor, pentru efectul antiinfecţios şi antiviral.

Nu în ultimul rând, consumul salatei verzi accelerează metabolismul lipidelor şi contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare. Un consum de numai 150 g de frunze, înaintea meselor principale, are puterea să şteargă efectele stresului.

Ştevia de grădină este energizantă

Ştevia este renumită pentru efectele benefice pe care le are asupra nivelului energiei fizice şi mentale. Consumată în salate sau sub formă de suc, alungă oboseala fizică şi psihică. Folosită în sezon (şi nu numai), ştevia reglează nivelul zahărului din sânge şi micşorează pofta de dulciuri. Verdeaţa aceasta este o vedetă în curele de slăbire, deoarece nu are calorii şi înfrânează tendinţa spre excese: grăsimi şi condimente. De asemenea, ştevia acţionează ca diuretic, contribuind astfel la scăderea în greutate.

Pentru detoxifiere, consumul de ştevie este indicat în lunile de primăvară. Tincturile din rădăcină de ştevie sunt indicate în bolile de piele. În acelaşi timp, în sezon, este bine să se consume zilnic cel puţin 100 gr de suc sau de frunze, adăugate în salate, pentru proprietăţile depurative şi diuretice.Deoarece conţine cantităţi semnificative de vitamina C şi de săruri minerale, ştevia este indicată în boli ale sângelui, în afecţiuni hepatice şi în diabet. În schimb, consumul de ştevie este contraindicat persoanelor cu afecţiuni ale plămânilor, stomacului sau celor care au pietre la rinichi ori la ficat.

Sparanghelul, tonic al sistemului nervos

Sparanghelul, o legumă săracă în calorii (30 calorii la 100 g), este recomandată în curele de slăbit. Deoarece conţinutul hidraţilor săi este scăzut, poate fi consumat, fără restricţii, de diabetici.

Substanţele lui active importante: vitaminele B1 şi C, alături de minerale, precum magneziul, fierul, fosforul, recomandă sparanghelul, o legumă mai puţin consumată, în dieta a peste 40 de boli, printre care: afecţiuni respiratorii, pulmonare, cardiace (pe fond nervos), renale, reumatism, colici, edeme, obezitate, psihastenie.

Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă sparanghelul celor care sufere de astenie fizică şi intelectuală. Mai mult, proprietăţile sale depurative asigură organismului o detoxifiere puternică.

Reţeta săptămânii:

Salată de sparanghel cu peşte

Timp de preparare: 30 de minute

Calorii: 90/porţie

Ingrediente: 100 g muguri de sparanghel, 6 ouă de prepeliţă, 300 g sardine, 5 linguri ulei de măsline, sucul unei lămâi, o linguriţă de cimbru, 100 g caş, o legătură de pătrunjel.

Preparare: Ouăle fierte şi decojite se taie în cubuleţe; sardinele şi caşul, de asemenea, se taie mărunt. Se amestecă aceste ingrediente şi se asezonează cu un sos preparat din ulei, suc de lămâie, cimbru şi pătrunjel.

Recomandare

După o cură cu crudităţi de sezon, evitaţi preparatele care conţin substanţe puternic rafinate şi greu de digerat. De asemenea, evitaţi consumul de condimente şi de mâncăruri care conţin tot felul de grăsimi, precum smântâna, maioneza, pentru un interval de o lună de la terminarea curei.