Spune-mi cum caşti, să-ţi zic cât de deştept eşti

De acum când vezi pe cineva căscând de-i troznesc fălcile nu-i mai spune „pune mâna la gură”, ci „dar deştept mai eşti”! O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din New York a descoperit că există o legătură mare între durata căscatului şi gândirea complexă.

Cercetătorii au descoperit că durata căscatului este elementul-cheie care diferenţiază 24 de specii diferite de mamifere. Cu cât durata era mai mare cu atât creierul era mai complex. Eticheta ne interzice să căscăm din tot sufletul în public. Asta cu toate că s-a demonstrat anterior că „troznitul fălcilor” provine de la nevoia creierului de a se oxigena.

Cercetătorii au descoperit că oamenii au cel mai lung căscat dintre toate mamiferele, ei fiind precedaţi de elefanţi şi de maimuţe. Cercetătorii americani au sesizat că această oxigenare a creierului are un efect pozitiv la configurarea acestuia, la realizarea conexiunilor cerebrale şi în dezvoltarea funcţiilor cognitive.

Căscatul are o funcţie socială, reglează nivelul de oxigen din sânge, este un semn de oboseală, foame şi chiar plictiseală. În cazul leilor, de exemplu, căscatul prelung are rolul de a reactiva reflexele şi a menţine în stare de alertă corpul. Căscatul oamenilor durează cu 50% mai mult decât la alte mamifere. Printre speciile studiate menţionăm: şobolani, vulpi, iepuri, cămile, capre, gorile, elefanţi, giboni, cimpanzei, lei şi pisici. Savanţii vor să aprofundeze descoperirea şi să cuantifice în durata căscatului nivelul de inteligenţă al diferiţilor oameni.