Sânzienele sau Drăgaica. Credințe și tradiții

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Conform credințelor populare, Drăgaica este zeița agrară protectoare a lanurilor de grâu şi a femeilor măritate.

Drăgaica se naşte la 9 martie, la moartea Babei Dochia, data la care era echinocţiul de primăvară în Calendarul iulian și ajunge la maturitate, în mod miraculos, până la 24 iunie, ziua la care se afla solstițiul de vară.

Plantă erbacee din familia Rubiaceae, la noi se găsesește în două soiuri: sânziana galbenă (Gallum verum) și sânziana albă  (Galium molugo), Sânziana crește prin fâneţe şi livezi, pe marginea drumurilor, prin păduri şi pe lângă garduri. Planta are două denumiri, în funcție de zonă: sânziana (Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş, nordul Moldovei) şi drăgaica (Dobrogea, Moldova de sud şi centrală, Muntenia).

Încă din vremea lui Cantemir, Sânzienele erau considerate reprezentări fitomorfe (florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau niște femei frumoase, adevarate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

În obiceiurile, credințele şi folclorul românesc Drăgaica păstrează amintirea Marii Zeiţe neolitice, divinitate lunară, echinocţială şi agrară, identificată cu Diana şi Iuno în Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec, spune Ion Ghinoiu.

Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Deși ființe solare, Sânzienele se avântă la miezul nopții în noaptea de 24 iunie, într-o horă ritual, iar cerurile se deschid. Citește mai multe pe canal33.ro.