Ştefănel a învins cancerul la 2 ani

14 noiembrie 2009 17:09   Actualitate
Ultima actualizare:

Se numeşte Ciocoi Ştefan şi are 2 ani. S-a născut pe 26 octombrie 2007. A fost diagnosticat, în aprilie 2008, cu cancer - Nefroblastom bilateral, la Spitalul "M.S. Curie" din Bucureşti.

În februarie 2008, mama lui, Ciocoi Alexandra, a văzut la Ştefănel două umflături destul de mărişoare, în dreptul rinichilor. A doua zi l-a dus la doctor.

Medicul de familie i-a spus Alexandrei că nu are nimic, copilul este perfect sănătos. Ştefănel avea patru luni. În martie 2008, Alexandra a văzut că umflăturile sunt tot acolo.

L-a dus pe Ştefănel la o clinică particulară. I-au făcut ecografie, l-au consultat. Acelaşi rezultat: Ştefan era perfect sănătos. Pe 26 aprilie 2008, lui Ştefănel i s-a făcut rău, avea febră 40.

L-au dus cu ambulanţa la Urgenţe, la Spitalul din Călăraşi. Avea 6 luni. Micuţul a fost „diagnosticat" cu bronşiolită.

A făcut tratament cu antibiotice. După o săptămână, a făcut hemoragie pe gură şi pe fund.

L-au trimis de urgenţă la Bucureşti, la Spitalul „M.S. Curie". Alexandrei i-au spus că este grav.

Atât de grav încât au mai spus: „Îl trimitem la Bucureşti ca să nu moară la noi".

De la Călăraşi până la Bucureşti, Ştefănel a sângerat tot timpul.

La Bucureşti, medicul de gardă de la Spitalul „M.S. Curie" doar s-a uitat pe ecografia făcută cu două luni în urmă şi a spus: „Doamnă, asta nu e răceală. Ăsta e cancer".

Pe 6 mai 2008, Ştefănel a început chimioterapia.

Mama lui povesteşte: "Ştefan este operat la amândoi rinichii, de cancer. Astă iarnă, când domnii doctori m-au anunţat că trebuie operat, mi-au mai spus că va rămâne doar cu un rinichi, dar şi că şansele de supravieţuire sunt mici. Nu mi-a garantat nimeni că va scăpa. Ştefănel avea un an şi două luni. În acelaşi timp cu el au fost diagnosticaţi alţi doi copii. Doar Ştefănel mai trăieşte. Dintr-un rinichi au tăiat jumătate, din celălalt un sfert, dar a rămas cu amândoi. Acasă mai am un copil, Adi, de 4 ani. Adi îmi spune, de fiecare dată când plecăm la spital: "Nu mă interesează cât stai, dar să te întorci cu Ştefănel".

Acasă, Adi rămâne cu bunicul. Ar fi trebuit să stea cu taică-său, dar acum aproape şase luni a fugit în lume. S-a săturat să fie tatăl unui copil bolnav de cancer.

În ianuarie 2009, Ştefănel a fost operat, i-au scos 6 tumori. Operaţia a durat 12 ore. Alexandra a făcut un şoc când l-a văzut după operaţie.

Era umflat îngrozitor, era... dublu. Medicii au spus că dacă Ştefănel va urina în următoarele două ore, va fi salvat. Dacă nu... nu. Minunea s-a întâmplat.

Băiatul a continuat chimioterapia, până pe 19 octombrie 2009.

Ziua de naştere, 26 octombrie, l-a găsit pe Ştefănel acasă. În prezent se consideră că Ştefănel este vindecat.

Alexandra, Adi şi Ştefan Ciocoi trăiesc din indemnizaţia de însoţitor, 680 RON, alocaţia dublă a lui Ştefănel, vreo 90 RON şi alocaţia lui Adi, 50 RON.

Pe 5 noiembrie 2009, Alexandra a fost anunţată de la primărie că în curând Ştefan nu va mai primi alocaţia dublă.

Ştefănel are nevoie în continuare de o alimentaţie specială, de medicamente, de lapte praf şi scutece, de haine şi încălţăminte.

Au nevoie de lemne pentru iarnă, de bani pentru transport la Bucureşti, pentru analizele şi investigaţiile medicale permanente ale lui Ştefan.

Pentru un ajutor, cât de mic, puteţi dona în conturile fundaţiei trustului Adevarul Holding, cu menţiunea «pentru Ştefănel Ciocoi» sau daca e vorba de colet, trimiteţi pe adresa Ciocoi Alexandra, comuna Independenţa, judeţul Călăraşi.

Atentie, părinţi!

Dacă observaţi la copilul dumneavoastră:

O stare generală de rău prelungită;

Schimbare în comportament: pierderea echilibrului, dificultăţi de mers, dureri de cap, mărirea capului;

Apariţia inexplicabilă a unor vânătăi şi/sau sângerări, paloare, stare permanentă de oboseală, pierderea în greutate, neluarea în greutate, pierderea poftei de mâncare;

O umflătură într-una din zonele: abdomen, pelvis, cap, gât, membre, glande, testicole (la băieţi);

Dureri de oase, dureri de încheieturi şi spate, fracturarea cu uşurinţă a oaselor;

Slăbirea vederii, bulbucarea ochilor sau strângerea din ochi persistentă

Duceţi copilul la medicul pediatru şi cereţi o trimitere la medicii oncopediatri. Copilul dumneavoatră poate avea cancer.

Centrele specializate în oncologie pediatrică din România sunt la Bucureşti (IOB, Clinic Fundeni şi M.S. Curie), Cluj, Timişoara, Iaşi, Oradea, Târgu Mureş, Craiova.

Fii bun, ajută!

CONT LEI:     RO88 PIRB 2501 7244 0500 3000

CONT EURO:      RO25 PIRB 2501 7244 0500 2000

Cod swift: PIRB ROBU; Banca Piraeus, sucursala Pipera.

 CUI R18990288

Conturile aparţin Fundaţiei COSMIR a trustului Adevărul Holding.

*******************************************************************

Sute de copii aşteaptă o mână întinsă

* Ştiaţi că într-un singur an, lună de lună, prin trei secţii de oncologie pediatrică din trei spitale bucureştene îşi trăiesc chinul vieţii şi al morţii peste 220 de copii şi adolescenţi? Alte câteva sute sunt internaţi prin spitalele din ţară.

* Ziarul Click! vă va spune o parte din poveştile lor triste deoarece aceşti copii au nevoie de noi toţi ca să trăiască.

Cancerul îi doboară doar pe cei diagnosticaţi prea târziu sau ai căror părinţi nu ştiu sau nu găsesc resurse să se lupte. Micuţii sunt viteji si, chiar dacă nu înţeleg de ce sunt bolnăviori, ştiu că trebuie să stea în spital, ca „nenea" sau „tanti" doctor să-i vindece.

Îşi iau porţia de chimoterapie sau radioterapie - unii sunt operaţi, iar mulţi dintre ei supravieţuiesc.

Pleacă acasă după două săptămâni sau o lună - dacă „au noroc". Chiar şi fără un picior sau o mână, fără un rinichi sau o coastă, fără păr, fără gene şi sprâncene.

Dacă nu au noroc din prima, stau cu lunile în spital. Cei care rezistă cu anii au deja două domicilii, unul fiind spitalul.

* Din lumea noastră mare, plină de necazuri mici, am nimerit în lumea lor mică, plină de necazuri mari. Două lumi.

Fiţi buni şi, împreună cu Click!, ajutaţi-i!

Mai multe